Cooperarea interregională

Cooperarea interregională a Adunării P.A. Voivodina se desfăşoară prin realizarea activităţilor din domeniul relaţiilor interregionale, care subînţeleg participarea delegaţiilor Adunării P.A. Voivodina în activitatea organizaţiilor şi instituţiilor regionale şi internaţionale, stabilirea şi întreţinerea relaţiilor de parteneriat şi vizite la organismele reprezentative ale altor ţări şi regiuni. Activităţile Adunării P.A. Voivodina din domeniul cooperării interregionale se realizează cu scopul avansării cooperării şi dezvoltării mai rapide a parteneriatului cultural şi economic dintre regiuni.

Competenţele Adunării P.A. Voivodina în domeniul cooperării interregionale sunt stabilite în baza Statutului Provinciei Autonome Voivodina, Hotărârea Adunării Provinciei privind Adunarea Provinciei Autonome Voivodina şi prin Regulamentul privind activitatea Adunării Provinciei Autonome Voivodina.   

Adunarea P.A. Voivodina a stabilit relaţii de cooperare şi realizează activităţi din domeniul cooperării interregionale cu: Adunarea Regiunilor Europene (ARE), Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Biroul Dunării Ulm/Neu-Ulm şi Consiliul Oraşelor şi Regiunilor Dunării (CORD).

Adunarea Provinciei Autonome Voivodina a stabilit relaţii de cooperare cu următoarele regiuni:

 Judeţul Vukovar-Srijem  Judeţul Vukovar-Srijem       

Judeţul Vukovar-Srijem este judeţul croat de est şi se află în teritoriul Slavoniei de sud-est şi Sremul de vest. Prin acest judeţ trec căi importante internaţionale rutiere şi fluviale (Dunărea şi Sava). Sediul judeţului este oraşul Vukovar..

Judeţul are patru oraşe şi douăzeci şi şase de comune. Suprafaţa Judeţului Vukovar-Srijem este 2.448 km². Conform recensământului din 2001, Judeţul Vukovar-Srijem a avut 204.768 de locuitori. Se găseşte la nord-estul Republicii Croaţia, între râurile Dunăre şi Sava.

Protocolul privind relaţiile reciproce dintre P.A. Voivodina (Republica Serbia) şi Judeţul Vukovar-Srijem (Republica Croaţia), semnat la 26 august 2002 *

Declaraţia privind intenţiile dintre Adunarea Judeţului Bács-Kiskun (Republica Ungaria), Judeţul Vukovar-Srijem (Republica Croaţia) şi Adunarea P.A. Voivodina (Republica Serbia), semnată la 25 iulie 2009 *

http://www.vusz.hr/

 Austria Superioară Austria Superioară

Austria Superioară este una dintre cele nouă provincii austriece federale. Capitala sa este oraşul Linz. Având în vedere că are 1.408.165 de locuitori (2008), este a treia provincie după numărul de locuitori în Austria, iar cu teritoriul de 11.981,92 km², este a patra după mărime. Austria Superioară se mărgineşte cu provinciile austriece: Austria Inferioară, Steiermark şi Salzburg, apoi cu Germania şi Cehia la vest şi nord.

Declaraţia privind intenţiile dintre Adunarea P.A. Voivodina (Republica Serbia) şi Parlamentul Provincial al Austriei Superioare (Austria), semnată la 25 aprilie 2005 *

http://www.land-oberoesterreich.gv.at/cps/rde/xchg/ooe

Judeţul Istria  Judeţul Istria

Judeţul Istria este judeţul croat cel mai de vest care cuprinde cea mai mare parte a Peninsulei Istria (2.820 din 3.160 kilometri pătraţi). Sediul administrativ al judeţului este Pazin. Are zece oraşe şi treizeci şi una de comune, cu 206.344 de locuitori..

Acordul de cooperare între P.A. Voivodina (Republica Serbia) şi Judeţul Istria (Republica Croaţia), semnat la 23 noiembrie 2006 *

http://www.istra-istria.hr/

Steiermark Steiermark

Steiermark este una dintre cele nouă provincii federale ale Republicii Austria, care se găseşte în partea centrală şi de sud-est a acesteia. Capitala ei este oraşul Graz, după Viena, cel mai mare oraş din Austria.

Сu suprafaţa de 16.401,04 km², Steiermark este după mărime a doua provincie din ţară.  Conform ultimelor date din anul 2011, Steiermark are peste 1,2 milioane de locuitori.

Declaraţia privind intenţiile dintre Adunarea Provinciei Autonome Voivodina (republica Serbia) şi Adunarea Provinciei Steiermark (Austria), semnată la 24 noiembrie 2009 *

http://www.verwaltung.steiermark.at/

 АlbaАlba

Judeţul Аlba se găseşte în partea centrală a României, în Transilvania. Capitala judeţului este Alba Iulia.

Conform recensământului din 2002, în teritoriul acestui judeţ au fost 382.747 de locuitori, iar densitatea medie a populaţiei este 61 locuitori/km². Judeţul Alba are o suprafaţă de 6.242 km².

Protocolul de intenţii dintre Judeţul Alba (România) şi P.A. Voivodina (republica Serbia), a fost semnat la 8 iulie 2011. *

http://www.cjalba.ro/

KirovohradKirovohrad

Кirovohrad este un oraş în Ucraina centrală şi este capitala regiunii (oblast) cu acelaşi nume. Se găseşte la circa 250 kilometri la sud de capitala Kiev, în valea râului Ingul, afluentul râului Bugul de Sud. Conform datelor din anul 2012, în oraş trăiesc 234.919 de locuitori.

Protocolul de intenţii dintre Adunarea P.A. Voivodina şi regiunea Kirovograd (Republica Ucraina), a fost semnat la 18 mai 2011. *

 Jász-Nagykun-SzolnokJász-Nagykun-Szolnok

Judeţul Jász-Nagykun-Szolnok este unul dintre judeţele regiunii marilor câmpii şi ale nordului Ungariei şi se găseşte în partea de vest a regiunii marii câmpii de nord.

Râul Tisa împarte acest judeţ în două părţi şi se mărgineşte cu judeţele maghiare Hevs, Borsod-Abaúj-Zemplén, Hajdú-Bihar, Békés, Csongrád, Bács-Kiskun şi Pesta. Suprafaţa judeţului este 5.581,71 km², iar sediul – oraşul Szolnok.

Scrisoarea de intenţii între Adunarea Provinciei Autonome Voivodina (Republica Serbia) şi Adunarea Judeţului Jász-Nagykun-Szolnok (Republica Ungaria), reglementată la 8 decembrie 2011. *

http://www.jnszm.hu/portal/?lang=1&f=11&p=57

 Bács-KiskunBács-Kiskun

Judeţul Bács-Kiskun este unul dintre judeţele regiunii marilor câmpii şi ale nordului Ungariei şi se găseşte în partea de sud a regiunii marii câmpii de sud.

Judeţul Bács-Kiskun se mărgineşte cu râurile Dunăre şi Tisa, Serbia şi judeţele maghiare: Pesta, Jász-Nagykun-Szolnok, Csongrád, Baranya, Tolna şi Fejér. Suprafaţa judeţului este de 8.445,15 km², ceea ce îl face să fie cel mai mare judeţ maghiar. Sediul judeţului este Kecskemét.

Declaraţia privind intenţiile dintre Adunarea P.A. Voivodina (Republica Serbia) şi Adunarea Judeţului Bács-Kiskun (Republica Ungaria), semnată la 3 octombrie 2007 *

Declaraţia privind intenţiile dintre Adunarea Judeţului Bács-Kiskun (Republica Ungaria), Judeţul Vukovar-Srijem (Republica Croaţia) şi Adunarea P.A. Voivodina (Republica Serbia), semnată la 25 iulie 2009 *

Protocolul de cooperare dintre Adunarea Judeţului Bács-Kiskun (Republica Ungaria) şi Adunarea P.A. Voivodina (Republica Serbia), semnată la 27 februarie 2013 *

http://www.kormanyhivatal.hu/hu/bacs-kiskun

 Hessen Hessen

Hessen este una dintre cele şaisprezece state federale germane. Are o suprafaţă de 21.110 km² şi numără peste şase milioane de cetăţeni. Capitala Hessen-ului este Wiesbaden, iar principalul centru economic - Frankfurt pe Main.

Declaraţia comună privind intenţiile dintre Adunarea P.A. Voivodina (Republica Serbia) şi Adunarea Provinciei Hessen (RF Germania), semnată la 6 martie 2012 *

https://www.hessischer-landtag.de/

 Csongrád Csongrád

Judeţul Csongrád este unul dintre judeţele regiunii marilor câmpii şi ale nordului Ungariei şi se găseşte în partea de sud a regiunii marii câmpii de sud.

Judeţul Csongrád este divizat de râul Tisa în două părţi. Acest judeţ îşi împarte graniţele cu Serbia şi România, precum şi cu judeţele maghiare: Bács-Kiskun, Jász-Nagykun-Szolnok şi Békés. Suprafaţa judeţului este de  4.262,68 km², iar sediul – oraşul Szeged.

Protocolul de cooperare dintre Adunarea Provinciei Autonome Voivodina (Republica Serbia) şi Adunarea Generală a Judeţului Csongrád (Ungaria), semnat la 27 februarie 2013 *

http://www.csmkh.hu/

Republika Srpska  Republika Srpska

Republika Srpska este una dintre cele două entităţi care alcătuiesc Bosnia şi Herţegovina. A doua entitate este Federaţia Bosniei şi Herţegovinei. Capitala Republicii Srpska este Banja Luka, cel mai mare centru economic, politic şi administrativ, sediul Guvernului şi al Adunării Naţionale.

Conform datelor Institutului Republican de Statistică, numărul locuitorilor din Republika Srpska în anul 2005 a fost 1.479.634 locuitori.

Protocolul de intenţii dintre Adunarea P.A. Voivodina şi Adunarea Naţională a Republicii Srpska, semnat la 5 aprilie 2011 *

http://www.narodnaskupstinars.net/lat


Покрајина Баден-Виртемберг    Provincia Baden-Württemberg

Baden-Württemberg este stat federal german (provincie) care se află în sud-vestul ţării. A luat naştere în anul 1952 prin unirea provinciilor Württemberg-Baden, Baden şi Württemberg-Hohenzollern. Oraşul principal este Stuttgart.

Cu suprafaţa de 35.750 km² şi 10,7 milione de locuitori, Baden-Württemberg este a treia şi după suprafaţă şi după numărul de locuitori dintre cele şaisprezece state federale germane.

Declaraţia comună privind intenţiile dintre Adunarea P.A. Voivodina (Republica Serbia) şi Adunarea Provinciei Baden-Württemberg (RF Germania), semnată la 25 iunie 2014 *

http://www.baden-wuerttemberg.de/de/startseite/


Покрајина Баден-Виртемберг   Regiunea autonomă Prešov 

Regiunea Prešov este a doua regiune după mărime din Slovacia. Este compusă din regiunile istorice de nord, centrală şi (parţial) de sud Spiš, Šariš superioară şi inferioară şi Zemplina superioară.

Se întinde pe o lungime de 250 km de la vest spre est şi cel mult 80 km de la nord spre sud şi se mărgineşte cu două ţări: Polonia (360 km) şi Ucraina (38 km), precum şi cu trei regiuni din Slovacia: Košice, Banská Bistrica şi Žilina.

În momentul actual, în regiunea Prešov trăiesc peste 800.000 de locuitori, ceea ce prezintă aproape 15 % din populaţia întregii ţări şi este regiunea cea mai populată din ţară.

Capitala regiunii, Prešov, este al treilea oraş după mărime din Slovacia şi are circa 91,767 locuitori.

Acordul de cooperare dintre P.A. Voivodina şi Regiunea autonomă Prešov  a fost semnat la 26 noiembrie 2014. *

http://www.po-kraj.sk/en/welcome.html

* Menţiune: Textele sunt în limba sârbă

 

Adunării Regiunilor Europene

Provincia Autonomă Voivodina este membră a Adunării Regiunilor Europene (AER - Assembly of European Regions) din anul 2002.

Ca membră a AER are uşa deschisă pentru o includere mai rapidă în procesele europene de integrare, pentru însuşirea cunoştinţelor din diferite domenii inclusiv aplicarea legislaţiei europene şi a politicii Uniunii Euroepene din aspectul cooperării regionale.

Unul dintre avantajele AER este schimbul de specialiști şi instruirea acestora, care se desfăşoară în vederea apropierii dintre regiunile Europei şi creării unei atmosfere de solidaritate între regiunile membre şi aşa-numitele ţări terțe.

Faptul că este membră a Adunării Regiunilor Europene i-a facilitat P.A. Voivodina participarea la unele dintre numeroasele programe pe care le preconizează această organizaţie, precum este CENTURIO sau Şcoala de Vară – a Adunării Regiunilor Europene. Aceste programe sunt prevăzute pentru educaţia şi schimbul de specialişti din diferite domenii, din ţările membre.

În luna martie 2005, în Adunarea P.A. Voivodina s-a desfăşurat Conferinţa privind regionalismul, organizată de AER.

 

Programul Eurodyssee

Eurodyssee

Eurodisej (Eurodyssee)

Programul Eurodyssee este un program interregional de schimb al tinerilor din regiunile membre ale Adunării Regiunilor Europene (Assemby of European Regions-AER), care oferă posibilitate tinerilor între 18 şi 30 de ani, să obțină o experiență profesională cu o durată între trei și șapte luni şi să înveţe limbi străine în una din cele 39 de regiuni europene.

Obiectivele, stabilite de fondatorii Programului încă în anul 1985, au rămas neschimbate până în ziua de azi, și anume, pe lângă obținerea experienței în muncă şi perfecționarea limbilor străine, cunoaşterea regiunii gazde, stabilirea contactelor de prietenie cu alţi participanţi la program, legătura interregională, precum şi facilitarea unei ocupări mai calitative şi mai rapide a forţei de muncă, după întoarcerea în regiunea lor.

Adunarea Regiunilor Europene este o organizaţie autonomă a regiunilor din Europa, care întruneşte peste 270 de regiuni din 33 de ţări şi 16 organizaţii interregionale. P.A. Voivodina a devenit membră cu drepturi depline a Adunării Regiunilor Europene în anul 2002, iar membră a Programului "Eurodyssee", în noiembrie 2009.

Pe site-ul Adunării P.A. Voivodina, o dată pe an, va fi publicat concursul în vederea stabilirii listei candidaţilor de participare la Program.Ultimul concurs a fost publicat în septembrie 2009.

Pentru mai multe informaţii cu privire la programul şi concursurile publicate, vizitaţi www.eurodyssee.eu.

Persoana de contact: Sanja Šifliš

tel. 021/487-44-31, shiflish@skupstinavojvodine.gov.rs