Cooperarea interregională

Cooperarea interregională a Adunării P.A. Voivodina se desfăşoară prin realizarea activităţilor din domeniul relaţiilor interregionale, care subînţeleg participarea delegaţiilor Adunării P.A. Voivodina în activitatea organizaţiilor şi instituţiilor regionale şi internaţionale, stabilirea şi întreţinerea relaţiilor de parteneriat şi vizite la organismele reprezentative ale altor ţări şi regiuni. Activităţile Adunării P.A. Voivodina din domeniul cooperării interregionale se realizează cu scopul avansării cooperării şi dezvoltării mai rapide a parteneriatului cultural şi economic dintre regiuni.

Competenţele Adunării P.A. Voivodina în domeniul cooperării interregionale sunt stabilite în baza Statutului Provinciei Autonome Voivodina, Hotărârea Adunării Provinciei privind Adunarea Provinciei Autonome Voivodina şi prin Regulamentul privind activitatea Adunării Provinciei Autonome Voivodina.   

CONSILIUL ORAȘELOR ȘI REGIUNILOR DUNĂRENECONSILIUL ORAȘELOR ȘI REGIUNILOR DUNĂRENE

Provincia Autonomă Voivodina este membră a Consiliului Orașelor și Regiunilor Dunărene (CoDRC), înființat pe data de 11 iunie 2009 la Budapesta și care reprezintă cadrul organizatoric și politic pentru cooperarea locală și regională de-a lungul fluviului Dunărea. În planul de acțiuni al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunăreană (EUSDR), CoDRC este definit drept partener strategic al Comisiei Europene la „consolidarea Regiunii Dunărene: necesitatea de consolidare a capacităților instituționale și a cooperării”. Consiliul este alcătuit din reprezentanții orașelor și regiunilor dunărene din Germania, Austria, Ungaria, Croația, Serbia, România și Bulgaria.

Vicepreședintele Consiliului Orașelor și Regiunilor Dunărene:

Pásztor István, președinte al Adunării P.A. Voivodina

ADUNAREA REGIUNILOR EUROPENE - AREADUNAREA REGIUNILOR EUROPENE - ARE

Provincia Autonomă Voivodina este membră a Adunării Regiunilor Europene (AER – Assembly of European Regions) din anul 2002 Adunarea Regiunilor Europene reprezintă votul celor peste 150 de regiuni din spațiul geografic mai larg al Europei, promovând interesele regiunilor prin consolidarea cooperării la nivel regional și prin promovarea schimbului de experiențe și dezvoltarea politicilor regionale. Obiectivul ARE este să susțină și să avanseze crearea politicilor regionale prin aplicarea principiului de subsidiaritate şi complementaritate între nivelurile autorității europene locale, regionale și naționale prin cooperarea interregională, reprezentarea intereselor regiunilor în fața instituțiilor europene și internaționale și cu o cooperare strânsă cu Congresul Autorităților Locale și Regionale și Comitetul Regiunilor.

Organismele ARE includ:

  • Adunarea Generală și Consiliul de administrație;

Zobenica Damir, vicepreședinte ARE pentru diplomația interregională (membru în Consiliul de administrație), vicepreședinte al Adunării P.A. Voivodina;

  • Biroul – organismul politic al ARE;

membri:

Pásztor István, președinte al Adunării P.A. Voivodina;

Zobenica Damir, vicepreședinte al Adunării P.A. Voivodina;

  • Comitetele tematice pentru schimbul și extinderea celor mai bune practici și implementarea programelor și proiectelor.

Vicepreședintele Comitetului III:

Aleksandra Đanković, vicepreședinte al Adunării P.A. Voivodina

CONGRESUL AUTORITĂȚILOR LOCALE ȘI REGIONALE

Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei reprezintă peste 200 000 de autorități locale și regionale din 47 de țări europene. Obiectivul principal al acționării politice și practice a Congresului este prmovarea democrației la nivelul local și regional în Europa și supravegherea aplicării Cartei europene a autonomiei locale în țările membre ale Consiliului Europei.

Adunarea P.A. Voivodina stabilește propunerea pentru un membru și un locțiitor de membru în delegația Republicii Serbia pentru Comitetul Regiunilor în Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei. Propunerea membrului și a locțiitorului de membru în Comitetul Regiunilor se stabilește din rândurile angajaților, precum și din persoanele alese în mod direct de cetățenii, cu specificarea că un candidat trebuie să fie din rândurile majorității, iar celălat din opoziție, în conformitate cu criteriile Consiliului Europei.

Matija Kovač, membru
mr. Sedlarević Maja, locțiitor de membru

PROPUNEREA CANDIDATULUI DE MEMBRU ȘI LOCȚIITOR DE MEMBRU ÎN DELEGAȚIA REPUBLICII SERBIA PENTRU COMITETUL REGIUNILOR ÎN CONGRESUL AUTORITĂȚILOR LOCALE ȘI REGIONALE AL CONSILIULUI EUROPEI*

PROPUNEREA CANDIDATULUI DE MEMBRU ÎN DELEGAȚIA REPUBLICII SERBIA PENTRU COMITETUL REGIUNILOR ÎN CONGRESUL AUTORITĂȚILOR LOCALE ȘI REGIONALE AL CONSILIULUI EUROPEI*

 

ADUNAREA PROVINCIEI AUTONOME VOIVODINA A STABILIT RELAŢII DE COOPERARE CU URMĂTOARELE REGIUNI:

Judeţul Vukovar-Srijem  Judeţul Vukovar-Srijem       

Protocolul privind relaţiile reciproce dintre P.A. Voivodina (Republica Serbia) şi Judeţul Vukovar-Srijem (Republica Croaţia), semnat la 26 august 2002 *

Declaraţia privind intenţiile dintre Adunarea Judeţului Bács-Kiskun (Republica Ungaria), Judeţul Vukovar-Srijem (Republica Croaţia) şi Adunarea P.A. Voivodina (Republica Serbia), semnată la 25 iulie 2009 *

Judeţul Vukovar-Srijem este judeţul croat de est şi se află în teritoriul Slavoniei de sud-est şi Sremul de vest. Prin acest judeţ trec căi importante internaţionale rutiere şi fluviale (Dunărea şi Sava). Sediul judeţului este oraşul Vukovar..

Judeţul are patru oraşe şi douăzeci şi şase de comune. Suprafaţa Judeţului Vukovar-Srijem este 2.448 km². Conform recensământului din 2001, Judeţul Vukovar-Srijem a avut 204.768 de locuitori. Se găseşte la nord-estul Republicii Croaţia, între râurile Dunăre şi Sava.

http://www.vusz.hr/

 Austria Superioară Austria Superioară

Declaraţia privind intenţiile dintre Adunarea P.A. Voivodina (Republica Serbia) şi Parlamentul Provincial al Austriei Superioare (Austria), semnată la 25 aprilie 2005 *

Austria Superioară este una dintre cele nouă provincii austriece federale. Capitala sa este oraşul Linz. Având în vedere că are 1.408.165 de locuitori (2008), este a treia provincie după numărul de locuitori în Austria, iar cu teritoriul de 11.981,92 km², este a patra după mărime. Austria Superioară se mărgineşte cu provinciile austriece: Austria Inferioară, Steiermark şi Salzburg, apoi cu Germania şi Cehia la vest şi nord.

http://www.land-oberoesterreich.gv.at/cps/rde/xchg/ooe

Judeţul Istria  Judeţul Istria

Acordul de cooperare între P.A. Voivodina (Republica Serbia) şi Judeţul Istria (Republica Croaţia), semnat la 23 noiembrie 2006 *

Judeţul Istria este judeţul croat cel mai de vest care cuprinde cea mai mare parte a Peninsulei Istria (2.820 din 3.160 kilometri pătraţi). Sediul administrativ al judeţului este Pazin. Are zece oraşe şi treizeci şi una de comune, cu 206.344 de locuitori..

http://www.istra-istria.hr/

 Bács-KiskunBács-Kiskun

Declaraţia privind intenţiile dintre Adunarea P.A. Voivodina (Republica Serbia) şi Adunarea Judeţului Bács-Kiskun (Republica Ungaria), semnată la 3 octombrie 2007 *

Declaraţia privind intenţiile dintre Adunarea Judeţului Bács-Kiskun (Republica Ungaria), Judeţul Vukovar-Srijem (Republica Croaţia) şi Adunarea P.A. Voivodina (Republica Serbia), semnată la 25 iulie 2009 *

Protocolul de cooperare dintre Adunarea Judeţului Bács-Kiskun (Republica Ungaria) şi Adunarea P.A. Voivodina (Republica Serbia), semnată la 27 februarie 2013 *

Judeţul Bács-Kiskun este unul dintre judeţele regiunii marilor câmpii şi ale nordului Ungariei şi se găseşte în partea de sud a regiunii marii câmpii de sud.

Judeţul Bács-Kiskun se mărgineşte cu râurile Dunăre şi Tisa, Serbia şi judeţele maghiare: Pesta, Jász-Nagykun-Szolnok, Csongrád, Baranya, Tolna şi Fejér. Suprafaţa judeţului este de 8.445,15 km², ceea ce îl face să fie cel mai mare judeţ maghiar. Sediul judeţului este Kecskemét.

http://www.kormanyhivatal.hu/hu/bacs-kiskun

Steiermark Steiermark

Declaraţia privind intenţiile dintre Adunarea Provinciei Autonome Voivodina (republica Serbia) şi Adunarea Provinciei Steiermark (Austria), semnată la 24 noiembrie 2009 *

Steiermark este una dintre cele nouă provincii federale ale Republicii Austria, care se găseşte în partea centrală şi de sud-est a acesteia. Capitala ei este oraşul Graz, după Viena, cel mai mare oraş din Austria.

Сu suprafaţa de 16.401,04 km², Steiermark este după mărime a doua provincie din ţară.  Conform ultimelor date din anul 2011, Steiermark are peste 1,2 milioane de locuitori.

http://www.verwaltung.steiermark.at/


Republika Srpska  Republika Srpska

Protocolul de intenţii dintre Adunarea P.A. Voivodina şi Adunarea Naţională a Republicii Srpska, semnat la 5 aprilie 2011 *

Republika Srpska este una dintre cele două entităţi care alcătuiesc Bosnia şi Herţegovina. A doua entitate este Federaţia Bosniei şi Herţegovinei. Capitala Republicii Srpska este Banja Luka, cel mai mare centru economic, politic şi administrativ, sediul Guvernului şi al Adunării Naţionale.

Conform datelor Institutului Republican de Statistică, numărul locuitorilor din Republika Srpska în anul 2005 a fost 1.479.634 locuitori.

http://www.narodnaskupstinars.net/lat


KirovohradKirovohrad

Protocolul de intenţii dintre Adunarea P.A. Voivodina şi regiunea Kirovograd (Republica Ucraina), a fost semnat la 18 mai 2011. *

Кirovohrad este un oraş în Ucraina centrală şi este capitala regiunii (oblast) cu acelaşi nume. Se găseşte la circa 250 kilometri la sud de capitala Kiev, în valea râului Ingul, afluentul râului Bugul de Sud. Conform datelor din anul 2012, în oraş trăiesc 234.919 de locuitori.


 АlbaАlba

Protocolul de intenţii dintre Judeţul Alba (România) şi P.A. Voivodina (republica Serbia), a fost semnat la 8 iulie 2011. *

Judeţul Аlba se găseşte în partea centrală a României, în Transilvania. Capitala judeţului este Alba Iulia.

Conform recensământului din 2002, în teritoriul acestui judeţ au fost 382.747 de locuitori, iar densitatea medie a populaţiei este 61 locuitori/km². Judeţul Alba are o suprafaţă de 6.242 km².

http://www.cjalba.ro/


 Jász-Nagykun-SzolnokJász-Nagykun-Szolnok

Scrisoarea de intenţii între Adunarea Provinciei Autonome Voivodina (Republica Serbia) şi Adunarea Judeţului Jász-Nagykun-Szolnok (Republica Ungaria), reglementată la 8 decembrie 2011. *

Judeţul Jász-Nagykun-Szolnok este unul dintre judeţele regiunii marilor câmpii şi ale nordului Ungariei şi se găseşte în partea de vest a regiunii marii câmpii de nord.

Râul Tisa împarte acest judeţ în două părţi şi se mărgineşte cu judeţele maghiare Hevs, Borsod-Abaúj-Zemplén, Hajdú-Bihar, Békés, Csongrád, Bács-Kiskun şi Pesta. Suprafaţa judeţului este 5.581,71 km², iar sediul – oraşul Szolnok.

http://www.jnszm.hu/portal/?lang=1&f=11&p=57


 Hessen Hessen

Declaraţia comună privind intenţiile dintre Adunarea P.A. Voivodina (Republica Serbia) şi Adunarea Provinciei Hessen (RF Germania), semnată la 6 martie 2012 *

Hessen este una dintre cele şaisprezece state federale germane. Are o suprafaţă de 21.110 km² şi numără peste şase milioane de cetăţeni. Capitala Hessen-ului este Wiesbaden, iar principalul centru economic - Frankfurt pe Main.

https://www.hessischer-landtag.de/

 Csongrád Csongrád

Protocolul de cooperare dintre Adunarea Provinciei Autonome Voivodina (Republica Serbia) şi Adunarea Generală a Judeţului Csongrád (Ungaria), semnat la 27 februarie 2013 *

Judeţul Csongrád este unul dintre judeţele regiunii marilor câmpii şi ale nordului Ungariei şi se găseşte în partea de sud a regiunii marii câmpii de sud.

Judeţul Csongrád este divizat de râul Tisa în două părţi. Acest judeţ îşi împarte graniţele cu Serbia şi România, precum şi cu judeţele maghiare: Bács-Kiskun, Jász-Nagykun-Szolnok şi Békés. Suprafaţa judeţului este de  4.262,68 km², iar sediul – oraşul Szeged.

 http://www.csongrad-megye.hu/site/



Покрајина Баден-Виртемберг    Provincia Baden-Württemberg

Declaraţia comună privind intenţiile dintre Adunarea P.A. Voivodina (Republica Serbia) şi Adunarea Provinciei Baden-Württemberg (RF Germania), semnată la 25 iunie 2014 *

Baden-Württemberg este stat federal german (provincie) care se află în sud-vestul ţării. A luat naştere în anul 1952 prin unirea provinciilor Württemberg-Baden, Baden şi Württemberg-Hohenzollern. Oraşul principal este Stuttgart.

Cu suprafaţa de 35.750 km² şi 10,7 milione de locuitori, Baden-Württemberg este a treia şi după suprafaţă şi după numărul de locuitori dintre cele şaisprezece state federale germane.

http://www.baden-wuerttemberg.de/de/startseite/


Покрајина Баден-Виртемберг   Regiunea autonomă Prešov 

Acordul de cooperare dintre P.A. Voivodina şi Regiunea autonomă Prešov  a fost semnat la 26 noiembrie 2014. *

Regiunea Prešov este a doua regiune după mărime din Slovacia. Este compusă din regiunile istorice de nord, centrală şi (parţial) de sud Spiš, Šariš superioară şi inferioară şi Zemplina superioară.

Se întinde pe o lungime de 250 km de la vest spre est şi cel mult 80 km de la nord spre sud şi se mărgineşte cu două ţări: Polonia (360 km) şi Ucraina (38 km), precum şi cu trei regiuni din Slovacia: Košice, Banská Bistrica şi Žilina.

În momentul actual, în regiunea Prešov trăiesc peste 800.000 de locuitori, ceea ce prezintă aproape 15 % din populaţia întregii ţări şi este regiunea cea mai populată din ţară.

Capitala regiunii, Prešov, este al treilea oraş după mărime din Slovacia şi are circa 91,767 locuitori.

http://www.po-kraj.sk/en/welcome.html

* Menţiune: Textele sunt în limba sârbă