Regulamentul privind activitatea Adunării Provinciei Autonome Voivodina

("Buletinul oficial al P.A.Voivodina" numerele 37/2014)

În baza art. 31 şi 43 alineatul 2 din Statutul Provinciei Autonome Voivodina ("Buletinul oficial al P.A.V.", numărul 28/14),

Adunarea Provinciei Autonome Voivodina, în şedinţa ţinută pe data de 23 septembrie 2014, a adoptat

REGULAMENTUL PRIVIND ACTIVITATEA
ADUNĂRII PROVINCIEI AUTONOME VOIVODINA

I DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1

Prin Regulamentul privind activitatea Adunării Provinciei Autonome Voivodina (în continuare: Regulamentul) se stipulează mai detaliat organizarea activităţii Adunării Provinciei Autonome Voivodina (în continuare: Adunarea) şi se stipulează modul de activitate al Adunării.

Articolul 2

Substantivele care determină poziţiile, rangurile şi funcţiile oficiale în Adunare, se folosesc în forma care exprimă genul persoanei care este titulara acestora.

Articolul 3

În activitatea Adunării sunt în uz oficial, pe lângă limba sârbă şi grafia chirilică şi limbile: maghiară, slovacă, croată, română şi ruteană şi grafiile acestora, în conformitate cu Statutul.

II CONSTITUIREA ADUNĂRII

1. Convocarea primei şedinţe a Adunării

Articolul 4

Prima şedinţă a Adunării este convocată de preşedintele Adunării din componenţa precedentă, în termen de trei zile de la data prezentării raportului Comisiei Electorale Provinciale privind alegerile desfăşurate.

Dacă în termenul prevăzut, preşedintele Adunării din componenţa precedentă nu convoacă şedinţa, şedinţa va fi convocată de cel mai în vârstă vicepreşedinte al componenţei precedente, în următorul termen de trei zile.

Şedinţa Adunării, până la alegerea preşedintelui Adunării, este prezidată de cel mai în vârstă deputat prezent la şedinţă, care este ajutat în activitate de secretarul Adunării.

Articolul 5

La prima şedinţă a Adunării:

- se validează mandatele deputaţilor,
- se formează cluburile de deputaţi,
- se alege preşedintele,
- se aleg vicepreşedinţii Adunării,
- se numeşte secretarul Adunării.

La prima şedinţă se pot forma şi organismele de lucru ale Adunării.

2. Validarea mandatelor deputaţilor

Articolul 6

Deputaţii dobândesc drepturile şi îndatoririle pe data validării mandatului.

Adunarea validează mandatele deputaţilor în baza certificatului privind alegerea deputatului şi a raportului Comisiei Electorale Provinciale privind alegerile desfăşurate.

Pentru validarea mandatelor deputaţilor, Adunarea înfiinţează o comisie care are şapte membri.

În componenţa comisiei se asigură reprezentarea proporţională a deputaţilor aleşi la propunerea partidelor politice, coaliţiei partidelor politice şi a grupurilor de cetăţeni sau a grupurilor de cetăţeni.

Articolul 7

Preşedintele şi membrii Comisiei sunt propuşi de deputatul care prezidează şedinţa Adunării. Comisia este aleasă dacă pentru ea au votat majoritatea deputaţilor prezenţi.

Articolul 8

Comisia îşi începe activitatea imediat după alegere.

Comisia îşi desfăşoară activitatea în şedinţa la care participă majoritatea membrilor Comisiei şi decide cu majoritatea voturilor din  numărul total de membri ai comisiei.

Articolul 9

În baza raportului Comisiei Electorale Provinciale privind desfăşurarea alegerilor, Comisia stabileşte dacă datele din certificatele privind alegerea fiecărui deputat sunt identice cu datele din raportul Comisiei Electorale Provinciale şi despre aceasta prezintă Adunării un raport în  formă scrisă, care conţine:

- propunerea de a se valida mandatul fiecărui deputat în parte

- propunerea cu expunerea de motive de a se amâna validarea mandatelor anumitor deputaţi.

Membrul Comisiei pentru al cărui mandat se propune amânarea validării, nu poate participa la deciderea asupra propunerii respective.

Articolul 10

Adunarea examinează şi adoptă raportul Comisiei în întregime, în cazul în care Comisia nu a propus amânarea validării mandatului anumitor deputaţi.

Dacă Comisia în raportul său a propus să fie amânată validarea mandatului deputatului,  despre fiecare asemenea propunere se votează separat.

Prin prezentarea raportului Adunării, Comisia îşi încetează activitatea.

Articolul 11

Dacă Adunarea amână validarea mandatului deputatului, aceasta va obliga Comisia Electorală Provincială să verifice validitatea certificatului privind alegerea deputatului şi despre aceasta să informeze Adunarea în termen de opt zile, de la data primirii hotărârii.

Asupra verificării mandatului deputatului prevăzut la alineatul 1 al prezentului articol, Adunarea decide după examinarea informaţiei primite de la Comisia Electorală Provincială.

Deputatul a cărei validare a mandatului a fost amânată, are dreptul de a fi prezent la şedinţa Adunării şi de a participa în activitatea Adunării fără drept de decidere.

Articolul 12

Adunarea este constituită prin validarea mandatelor a două treimi de deputaţi.

Din ziua constituirii Adunării, încetează mandatul deputaţilor din componenţa precedentă.

3. Formarea cluburilor de deputaţi

Articolul 13

Cluburile de deputaţi se formează în modul stabilit prin prezentul regulament.

4. Alegerea Preşedintelui Adunării

Articolul 14

Candidatul de preşedinte al Adunării poate fi propus de cel puţin 20 de deputaţi.

Deputatul poate participa la propunerea unui singur candidat.

Propunerea candidatului de preşedinte al Adunării se prezintă preşedintelui în exerciţiu, în formă scrisă.

Articolul 15

Propunerea conţine prenumele şi numele candidatului, o scurtă biografie, apartenenţa partinică, prenumele şi numele reprezentantului propunătorului, expunerea de motive şi consimţământul candidatului în formă scrisă.

Preşedintele în exerciţiu trimite deputaţilor toate propunerile primite pentru candidaţii de preşedinte al Adunării.

Reprezentantul propunătorului are dreptul să justifice propunerea oral.

Articolul 16

Asupra propunerii candidatului de preşedinte al Adunării se deschide dezbatere.

După încheierea dezbaterii, preşedintele în exerciţiu stabileşte lista candidaţilor de preşedinte al Adunării în ordinea alfabetică (alfabetul chirilic) litera cu care începe numele candidatului.

Articolul 17

Preşedintelui Adunării se alege prin votare publică dacă Adunarea nu decide să voteze în mod secret.

Votarea se desfăşoară conform dispoziţiilor prezentului regulament cu privire la deciderea votării publice.

În cazul în care sunt propuşi mai mulţi candidaţi de preşedinte se votează prin efectuarea apelului deputaţilor.

Dacă Adunarea  hotărăşte să se voteze în mod secret, votarea se desfăşoară în conformitate cu dispoziţiile prezentului regulament cu privire la deciderea votării în mod secret.

Articolul 18

Votarea pentru alegerea preşedintelui Adunării este condusă de preşedintele în exerciţiu ajutat de doi dintre cei mai tineri deputaţi care sunt prezenţi la şedinţă şi de secretarul general al Adunării.

Candidatul de preşedinte al Adunării nu poate conduce votarea şi nici nu-l poate ajuta pe preşedintele în exerciţiu în conducerea votării.

Articolul 19

Preşedinte al Adunării este ales deputatul care a întrunit majoritatea voturilor din numărul total al deputaţilor.

Dacă a fost propus un singur candidat care nu a obţinut majoritatea necesară sau au fost propuşi doi candidaţi şi nici unul nu a întrunit majoritatea necesară, procedura alegerii se repetă.

Dacă au fost propuşi mai mulţi candidaţi, dar nici unul nu a întrunit majoritatea necesară de voturi, votarea se va repeta pentru doi candidaţi care au întrunit cel mai mare număr de voturi, respectiv pentru candidaţii care au obţinut cel mai mare şi concomitet un număr egal de voturi.

Dacă nici în cel de al doilea tur de scrutin nu a fost ales preşedintele Adunării, procedura alegerii se repetă.

Articolul 20

Cu ocazia preluării funcţiei, preşedintele Adunării depune în faţa Adunării următorul jurământ:

"Jur că voi respecta Constituţia şi legea Republicii Serbia, Statutul Provinciei Autonome Voivodina şi că voi îndeplini funcţia de preşedinte al Adunării Provinciei Autonome Voivodina în mod conştiincios, nepărtinitor şi responsabil, ghidat de principiile democratice, interesele cetăţenilor şi interesele Provinciei Autonome Voivodina şi că voi păstra demnitatea Adunării".

Articolul 21

După alegere, preşedintele Adunării preia prezidarea şedinţei.

5. Alegerea vicepreşedinţilor Adunării

Articolul 22

Cu ocazia fiecărei constituiri Adunarea stabileşte numărul vicepreşedinţilor, la propunerea preşedintelui.

Articolul 23

Cel puţin 20 de deputaţi pot să propună unul sau mai mulţi candidaţi de vicepreşedinţi ai Adunării însă, cel mult până la numărul care se alege.

Propunerea candidaţilor de vicepreşedinţi ai Adunării se prezintă preşedintelui Adunării, în formă scrisă.

Articolul 24

Propunerea conţine numele şi prenumele candidatului, o scurtă biografie, apartenenţa partinică, prenumele şi numele reprezentantului propunătorului, expunerea de motive şi consimţământul candidatului în formă scrisă.

Propunerile primite preşedintele Adunării le trimite deputaţilor.

Reprezentantul propunătorului are deptul să expună oral justificarea propunerii.

Asupra propunerii candidatului se deschide dezbatere.

După încheierea dezbaterii preşedintele Adunării stabileşte lista candidaţilor de vicepreşedinţi ai Adunării în ordinea alfabetică a numelui candidaţilor (alfabetul chirilic).

Articolul 25

Votarea pentru alegerea vicepreşedinţilor Adunării se face conform dispoziţiilor prezentului regulament cu privire la votarea pentru alegerea preşedintelui Adunării.

Fiecare deputat votează cel mult atâţia candidaţi câţi vicepreşedinţi se aleg.

Articolul 26

Vicepreşedinte al Adunării este ales candidatul care a obţinut majoritatea voturilor din numărul total al deputaţilor.

Dacă au fost propuşi atâţia candidaţi câţi se aleg, dar nu a fost ales numărul prevăzut sau niciun vicepreşedinte al Adunării, procedura de alegere se repetă pentru numărul de vicepreşedinţi ai Adunării care nu au fost aleşi.

Dacă au fost propuşi mai mulţi candidaţi decât numărul care se alege, şi nu a fost ales numărul prevăzut de vicepreşedinţi ai Adunării, votarea se repetă pentru numărul de vicepreşedinţi ai Adunării care nu au fost aleşi, dintre candidaţii rămaşi.

Dacă nici în al doilea tur de scrutin nu a fost ales numărul prevăzut de vicepreşedinţi ai Adunării, se repetă procedura de alegere pentru numărul de vicepreşedinţi care nu au fost aleşi.

Articolul 27

Cu ocazia preluării funcţiei, vicepreşedintele Adunării depune în faţa Adunării următorul jurământ:

"Jur că voi respecta Constituţia Republicii Serbia, Statutul Provinciei Autonome Voivodina şi legea şi că voi îndeplini funcţia de vicepreşedinte al Adunării Provinciei Autonome Voivodina în mod conştiincios, nepărtinitor şi responsabil ghidat de principiile democratice, interesele cetăţenilor şi interesele Provinciei Autonome Voivodina şi că voi păstra demnitatea Adunării".

6. Numirea secretarului general al Adunării

Articolul 28

Adunarea are secretar general.

Candidatul de secretar general al Adunării este propus de preşedintele Adunării.

Propunerea conţine prenumele şi numele candidatului, o scurtă biografie, expunerea de motive şi consimţământul candidatului, în formă scrisă.

Secretarul general al Adunării se numeşte pe o perioadă de patru ani.

După fiecare constituire a Adunării se numeşte secretarul general al Adunării.

Secretar general al Adunării poate fi numită persoana care a absolvit facultatea de drept, şi-a susţinut examenul de specialitate pentru munca în organele administraţiei şi dispune de o experienţă în domeniul de specialitate de cel puţin cinci ani.

III ORGANIZAREA ADUNĂRII

1. Preşedintele, vicepreşedintele, secretarul general şi locţiitorul secretarului general al Adunării

a) Preşedintele Adunării

Articolul 29

Preşedintele Adunării reprezintă Adunarea, decretează alegerile pentru deputaţi, convoacă şedinţele Adunării şi stabileşte propunerea ordinei de zi,  convoacă şedinţele Colegiului Adunării şi prezidează şedinţele, prezidează şedinţele Adunării, se îngrijeşte de aplicarea Regulamentului, se îngrijeşte ca activitatea organismelor de lucru să fie promptă şi conformată, semnează actele pe care le-a adoptat Adunarea, desemnează reprezentanţii Adunării cu anumite ocazii reprezentative; acceptă patronajul în numele Adunării şi efectuează şi alte activităţi prevăzute prin Statut, hotărârea Adunării Provinciei şi prezentul Regulament.

Articolul 30

Mandatul preşedintelui Adunării durează patru ani.

Preşedintelui Adunării îi poate înceta funcţia înainte de expirarea timpului pentru care a fost ales: prin demisie, destituire sau încetarea mandatului de deputat.

În cazul prevăzut la alineatul 2 din prezentul articol funcţia de preşedinte al Adunării va fi exercitată de cel mai în vârstă vicepreşedinte al Adunării, până la alegerea noului preşedinte.

Preşedintele Adunării îşi prezintă demisia Adunării în formă scrisă sau oral la şedinţa Adunării.

Preşedintelui Adunării îi încetează funcţia în ziua şi ora prezentării demisiei.

Cu privire la demisia prezentată nu se deschide dezbatere şi Adunarea constată încetarea funcţiei preşedintelui Adunării.

Articolul 31

Adunarea îl poate destitui pe preşedintele Adunării înainte de expirarea timpului pentru care a fost ales, conform procedurii prevăzute pentru alegerea preşedintelui Adunării.

Articolul 32

Dacă preşedintelui Adunării îi încetează funcţia înainte de expirarea timpului pentru care a fost ales, Adunarea în aceeaşi şedinţă, dar cel târziu în şedinţa următoare, va demara procedura de alegere a preşedintelui Adunării, în conformitate cu dispoziţiile prezentului regulament.

b) Vicepreşedintele Adunării

Articolul 33

Vicepreşedintele Adunării îl ajută pe preşedintele Adunării în efectuarea activităţilor din sfera sa de atribuţii şi efectuează activităţi pe care i le încredinţează preşedintele.

Preşedintele Adunării, în caz de absenţă sau imposibilitate de a-şi exercita funcţia, va fi înlocuit de vicepreşedintele pe care preşedintele Adunării îl desemnează, iar dacă preşedintele Adunării nu desemnează pe nimeni, acesta va fi înlocuit de cel mai în vârstă vicepreşedinte.

Articolul 34

Vicepreşedintelui Adunării îi încetează funcţia înainte de expirarea timpului pentru care a fost ales prin: demisie, destituire sau încetarea mandatului de deputat, conform procedurii şi în modul prevăzut pentru încetarea funcţiei preşedintelui Adunării.

c) Secretarul general al Adunării

Articolul 35

Secretarul general al Adunării îl ajută pe preşedinte şi vicepreşedinţii Adunării în pregătirea şi conducerea şedinţelor; conduce Serviciul Adunării, se îngrijeşte de aplicarea hotărârilor şi concluziilor pe care le adoptă Adunarea şi se referă la organizarea şi activitatea Adunării şi efectuează alte activităţi stabilite prin prezentul regulament.

Secretarul general este responsabil pentru activitatea sa Adunării şi preşedintelui Adunării.

Funcţia secretarului general încetează pe data numirii secretarului general al noii componenţe, pe data prezentării demisiei sau prin destituire.

Secretarul general al Adunării se destituie conform procedurii prevăzute pentru numirea acestuia.

Până la numirea noului secretar general, funcţia de secretar general o exercită locţiitorul secretarului general.

d) Locţiitorul secretarului general al Adunării

Articolul 36

Secretarul general al Adunării are locţiitor.

Locţiitorul secretarului general al Adunării îl ajută pe secretarul general în activitate şi îl înlocuieşte în caz de absenţă sau imposibilitate de a-şi efectua activitatea.

Locţiitorul secretarului general este numit de Adunare la propunerea secretarului general al Adunării, cu consimţământul în scris al preşedintelui Adunării.

Locţiitor al secretarului general poate fi numită persoana care a absolvit facultatea de drept, şi-a susţinut examenul de specialitate pentru munca în organele administraţiei şi dispune de o experienţă în muncă de cel puţin cinci ani.

Funcţia locţiitorului secretarului general încetează pe data numirii noului locţiitor al secretarului general, pe data prezentării demisiei sau prin destituire.

Locţiitorul secretarului general al Adunării se destituie conform procedurii prevăzute pentru numirea acestuia.

2. Clubul de deputaţi

Articolul 37

În Adunare se poate înfiinţa club de deputaţi din cel puţin cinci deputaţi.

Fiecare deputat poate fi membru al unui singur club de deputaţi.

Articolul 38

Clubul de deputaţi se constituie în aşa fel că se prezintă preşedintelui Adunării lista membrilor pe care a semnat-o fiecare membru al grupului de deputaţi. În listă se indică în mod special preşedintele clubului de deputaţi şi locţiitorul acestuia.

Cu privire la schimbarea componenţei clubului de deputaţi, preşedintele clubului de deputaţi îl informează pe preşedintele Adunării în scris.

Cu prilejul ieşirii membrului din clubul de deputaţi, preşedintele clubului de deputaţi remite preşedintelui Adunării, declaraţia semnată privind ieşirea acestuia.

Cu prilejul aderării unui nou membru la clubul de deputaţi, preşedintele clubului de deputaţi trimite preşedintelui Adunării declaraţia semnată privind aderarea acestuia.

Articolul 39

Clubul de deputaţi este reprezentat de preşedintele clubului de deputaţi.

Clubul de deputaţi are locţiitor al preşedintelui clubului de deputaţi, care îl înlocuieşte pe preşedinte în caz de absenţă.

Când clubul de deputaţi este reprezentat de locţiitorul preşedintelui, respectiv reprezentantul autorizat, acesta preia autorizaţiile preşedintelui clubului de deputaţi.

Articolul 40

Şedinţa clubului de deputaţi este convocată de preşedintele clubului de deputaţi, în vederea dezbaterii şi examinării problemelor din competenţa Adunării.

Şedinţa clubului de deputaţi poate fi convocată şi de locţiitorul preşedintelui conform autorizaţiei preşedintelui sau în cazul imposibilităţii obiective a preşedintelui de a face aceasta.

3. Organismele de lucru ale Adunării

Articolul 41

În Adunare se formează organisme de lucru permanente şi provizorii.

Organismele de lucru permanente sunt comitetele.

Organismele de lucru provizorii sunt: comitetele de anchetă şi comisiile.

Articolul 42

Preşedintele Adunării, la propunerea organismului de lucru, poate să angajeze instituţii ştiinţifice sau de specialitate sau indivizi în vederea examinării anumitor probleme din sfera de atribuţii a organismului de lucru.

a) Comitetele

Articolul 43

Pentru examinarea şi dezbaterea problemelor din competenţa Adunării, propunerea actelor, analiza situaţiei din diferite domenii şi efectuarea altor activităţi se înfiinţează comitete ca organisme permanente de lucru.

Articolul 44

Preşedintele Adunării în înţelegere cu preşedinţii cluburilor de deputaţi, propune candidaţii de preşedinţi şi membri ai comitetului, proporţional cu numărul de deputaţi pe care cluburile respective de deputaţi îi au în Adunare.

Articolul 45

Cu privire la alegerea preşedintelui şi membrilor comitetului se decide în întregime prin votare publică. Hotărârea este adoptată, dacă pentru ea au votat majoritatea din deputaţii prezenţi.

Articolul 46

Comitetul are preşedinte şi 10 membri, dacă prin prezentul regulament nu este prevăzut altfel.

Comitetul la prima şedinţă alege, din rândul membrilor săi, locţiitorul preşedintelui comitetului.

Un deputat poate fi membru a cel mult trei comitete ale Adunării.

Articolul 47

Preşedintele Adunării, la propunerea clubului de deputaţi, propune Adunării destituirea membrului comitetului ales din rândul membrilor clubului respectiv de deputaţi, înainte de expirarea mandatului acestuia şi alegerea unui nou membru al comitetului.

Adunarea decide cu privire la destituirea şi alegerea unui nou membru al comitetului la prima şedinţă următoare după remiterea propunerii clubului de deputaţi.

Articolul 48

Comitetul poate înfiinţa subcomitet, iar preşedintele comitetului grup de lucru, în vederea examinării anumitei probleme din sfera sa de atribuţii.

Subcomitetul poate avea  cel mult şapte membri cu specificarea ca majoritatea membrilor să fie membri ai comitetului.

În subcomitet şi grupul de lucru pot fi numiţi şi specialişti din domeniul pentru care se înfiinţează subcomitetul, respectiv grupul de lucru.

Articolul 49

Comitetul adoptă programul anual de activitate şi cu privire la acesta îl informează pe preşedintele Adunării.

Programul se adoptă la începutul anului, la propunerea preşedintelui Comitetului.

Comitetul poate prezenta Adunării proiectul pentru programul anual de activitate cel târziu până la 1 decembrie anul curent, pentru planul anual de activitate pentru anul viitor.

Şedinţa comitetului

Articolul 50

Şedinţa comitetului este convocată de preşedintele comitetului.

Preşedintele comitetului este obligat să convoace şedinţa comitetului la cererea a cel puţin trei membri ai comitetului sau la cererea preşedintelui Adunării. Dacă preşedintele comitetului nu convoacă şedinţa în termenul cerut, şedinţa va fi convocată de locţiitorul preşedintelui comitetului sau preşedintele Adunării.

Şedinţele comitetului se ţin la sediul Adunării P.A. Voivodina.

Şedinţele comitetului se pot ţine şi în afara sediului Adunării P.A. Voivodina, dacă pentru aceasta există motive justificate.

Comitetul îşi desfăşoară activitatea în şedinţa la care participă majoritatea membrilor comitetului şi decide prin majoritatea de voturi ale membrilor prezenţi ai comitetului.

Convocarea pentru şedinţa comitetului se remite membrilor comitetului cel târziu cu cinci zile înainte de ţinerea şedinţei comitetului. În propunerea ordinei de zi se poate introduce proiectul actului remis comitetului spre examinare.

Convocarea, materialul pentru şedinţa comitetului şi procesul verbal de la şedinţa precedentă a comitetului se remit membrilor comitetului prin poştă sau pe cale electronică.

Pe lângă problemele de pe ordinea de zi, comitetul poate să dezbată şi despre alte probleme din sfera de atribuţii a comitetului, cu scopul informării comitetului.

În mod excepţional, convocarea pentru şedinţă poate fi remisă în termen mai scurt cu aceea că preşedintele comitetului este obligalt ca, în şedinţa comitetului, să justifice o astfel de procedură.

În cazul convocării şedinţei comitetului într-un termen mai scurt, materialele se remit pe cale electronică, cel târziu 24 de ore înainte de ţinerea şedinţei comitetului, cu excepţia cazului de convocare a şedinţei în baza articolului 78 alineatul 4 din Regulament.

Articolul 51

Membrul comitetului este dator să participe la şedinţa comitetului.

Cu privire la imposibilitatea de a participa la şedinţa comitetului, precum şi cu privire la motivele împiedicării, membrul comitetului este dator să-l informeze la timp pe preşedintele comitetului.

La şedinţa comitetului poate să fie prezent şi să participe la lucrări, fără drept de decidere, şi deputatul care nu este membru al comitetului.

Dacă la şedinţa comitetului se examinează proiecte de hotărâri şi amendamente la proiectele de hotărâri, la şedinţă pot fi invitaţi şi semnatarii acestor proiecte şi amendamente, respectiv reprezentanţii autorizaţi ai acestora.

La lucrările comitetului participă reprezentanţii şi împuterniciţii Guvernului Provincial.

În activitatea comitetului ca invitaţi,  pot să participe şi alţi specialişti.

În efectuarea activităţilor din sfera sa de atribuţii, comitetul poate, prin intermediul preşedintelui său, să ceară de la organul administraţiei provinciale date şi informaţii de importanţă pentru activitatea comitetului.

Articolul 52

După încheierea dezbaterilor comitetul prezintă Adunării un raport care conţine părerile, respectiv propunerile comitetului.  După caz, comitetul desemnează  un raportor care va justifica raportul comisiei în şedinţa Adunării.

La cererea vreunui membru aparte al comitetului, părerea lui separată, pe care a prezentat-o la şedinţa comitetului, se constată în raportul comitetului, şi el are dreptul să o expună la  şedinţa Adunării.

Articolul 53

Cu privire la lucrările comitetului se ţine proces verbal.

În procesul verbal se introduce numele membrilor comitetului prezenţi şi absenţi şi numele altor participanţi la şedinţă, propunerile făcute oral şi în scris, atitudinea comitetului, rezultatul fiecărei votări, fiecare părere separată, precum şi numele raportorilor pe care comitetul i-a desemnat.

Procesul verbal se aprobă la şedinţa următoare şi-l semnează preşedintele şi secretarul comitetului şi se pune sigiliul Adunării.

Dacă comitetul cere, la şedinţa comitetului se pot face stenograme.

Articolul 54

Comitetele cooperează reciproc.

Cu privire la problema care este de interes comun, comitetele pot ţine şedinţă comună.

Cu privire la problema prevăzută la alineatul 2 al prezentului articol, comitetul decide separat.

Articolul 55

Comitetele sunt:

1. Comitetul pentru Problemele Poziţiei Constituţional – Juridice  a Provinciei,
2. Comitetul pentru Egalitatea Naţională în Drepturi,
3. Comitetul pentru Cooperarea cu Comitetele Adunării Naţionale la Realizarea Competenţei Provinciei,
4. Comitetul pentru Reglementări,
5. Comitetul pentru Economie,
6. Comitetul pentru Agricultură,
7. Comitetul pentru Urbanism, Planificarea şi Amenajarea Spaţiului şi Protecţia Mediului,
8. Comitetul pentru Buget şi Finanţe,
9. Comitetul pentru Educaţie şi Ştiinţă,
10. Comitetul pentru Tineret şi Sport,
11. Comitetul pentru Sănătate, Politica Socială, Muncă, Politica Demografică şi Grija Societăţii faţă de Copii,
12. Comitetul pentru Cultură şi Informarea Publică,
13. Comitetul pentru Petiţii şi Propuneri,
14. Comitetul pentru Organizarea Administraţiei şi Autoguvernarea Locală,
15. Comitetul pentru  Probleme Adminsitrative şi Mandate,
16. Comitetul pentru Stabilirea Autenticităţii  Reglementărilor Provinciale în Limbile în Uz Oficial,
17. Comitetul pentru Securitate,
18. Comitetul pentru Integrări Europene şi Cooperare Interregională,
19. Comitetul pentru Egalitatea de Şanse.

Articolul 56

Comitetul pentru Problemele Poziţiei Constituţional – Juridice  a Provinciei examinează  probleme privind realizarea poziţiei constituţionale a Provinciei, propunerea de modificare a Statutului şi examinează şi stabileşte proiectul actului privind modificarea Statutului; examinează propunerea ca Adunarea să convoace referendum în conformitate cu prezentul regulament; stabileşte proiectul actului privind aspectul şi folosirea simbolurilor şi a simbolurilor tradiţionale ale P.A.Voivodina, problemele în principiu de aplicare a Statutului; propune ca Adunarea să fie propunătorul anumitor legi şi amendamente la proiectele de legi pe care le adoptă Adunarea Naţională a Republicii Serbia (în continuare: Adunarea Naţională) în domeniul  realizării poziţiei constituţioanl - juridice a Provinciei.

Comitetul are 15 membri, dintre care  patru sunt din rândul lucrătorilor ştiinţifici şi de specialitate remarcabili.

Preşedintele Adunării este preşedintele  acestui comitet.

Articolul 57

Comitetul pentru Egalitatea Naţională în Drepturi examinează proiectele de hotărâri şi acte generale în vederea urmăririi exercitării garantate prin Constituţie a egalităţii depline în drepturi a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale – comunităţilor naţionale împreună cu persoanele aparţinând poporului sârb; propune măsuri în domeniul învăţământului, culturii, informării şi uzului oficial al limbilor şi grafiilor şi alte probleme; urmăreşte exercitarea drepturilor minorităţilor naţionale – comunităţilor naţionale în conformitate cu legislaţia naţională şi internaţională din domeniul egalităţii naţionale în drepturi.  

Organismul de lucru are preşedinte şi 14 membri, dintre care patru sunt după funcţie, preşedinţii comitetelor în a căror sferă de atribuţii sunt problemele din domeniul învăţământului, culturii, informării, uzului oficial al limbii şi grafiei şi securităţii.

Articolul 58

Comitetul pentru Cooperarea cu Comitetele Adunării Naţionale la Realizarea Competenţei Provinciei urmăreşte, cooperează şi impulsionează activităţile referitoare la adoptarea de legi prin care se stipulează  problemele de interes provincial. Comitetul unifică propunerile comitetelor competente ale Adunării referitoare la adoptarea sau modificarea  legilor republicane  şi cooperează cu comitetele competente ale Adunării Naţionale.

Articolul 59

Comitetul pentru Reglementări examinează proiectele de hotărâri ale Adunării Provinciei, alte  reglementări şi acte generale din punct de vedere al conformării lor cu Statutul şi sistemul juridic şi proiecte de lege, alte reglementări şi acte generale  pe care Adunarea le propune Adunării Naţionale  în vederea adoptării, propune adoptarea şi modificarea Regulamentului, propune interpretarea autentică a  hotărârilor şi altor acte generale  pe care le adoptă Adunarea, examinează informaţiile Curţii Constituţionale privind demararea procedurii de apreciere a constituţionalităţii şi legalităţii  reglementărilor adoptate de organele provinciale şi stabileşte răspunsul Curţii Constituţionale, propune Adunării demararea procedurii în faţa Curţii Constituţionale de apreciere a constituţionalităţii şi legalităţii  legilor şi altor  reglementări prin care au fost lezate drepturile Provinciei stabilite în Constituţie şi Statut şi stabileşte textul definitiv al hotărârilor.

Comitetul în raportul său îşi dă părerea dacă actul este în conformitate cu sistemul juridic al Republicii Serbia şi Statutul Provinciei Autonome Voivodina.

Articolul 60

Comitetul pentru Economie examinează proiectele de hotărâri, ale documentelor strategice şi ale altor documente din domeniul dezvoltării economice regionale, turismului, hotelelor, staţiunilor balneare, industriei şi meşteşugăritului, transportului rutier, fluvial şi feroviar, al târgurilor şi altor manifestări economice de importanţă pentru P.A. Voivodina; urmăreşte aplicarea programului de măsuri şi activităţi pentru stabilirea dezvoltării economice regionale uniforme; aplicarea Strategiei turismului în Voivodina; urmăreşte aplicarea politicii din domeniul telecomunicaţiilor şi adoptarea Strategiei de dezvoltare a telecomunicaţiilor în Republica Serbia; dezbate probleme din domeniul protecţiei drepturilor de autor şi a drepturilor similare în producţia şi traficul de mărfuri; repartizarea mijloacelor de impulsionare şi a altor mijloace menite dezvoltării economiei; urmăreşte, impulsionează şi coordonează activităţile în domeniul transformării proprietăţii, examinează iniţiativele şi propunerile care se referă la transformarea proprietăţii şi restructurarea organizatorică a întreprinderilor, măsurile politicii economice şi alte măsuri şi activităţi din domeniul transformării proprietăţii şi examinează alte probleme din acest domeniu.

Articolul 61

Comitetul pentru Agricultură examinează proiectul programului de dezvoltare a agriculturii şi satului şi măsurile de impulsionare a dezvoltării, proiectele hotărârilor şi altor acte generale şi alte probleme din domeniul: agriculturii şi dezvoltării rurale, industriei alimentare, zootehniei şi medicinii veterinare, economiei apelor şi apelor, silviculturii, vânătoarei, acvaculturii, albinăritului, folosiri şi ameliorării solului şi a altor domenii.

Articolul 62

Comitetul pentru Urbanism, Planificare Spaţială şi Protecţia Mediului examinează proiectele programelor, hotărârilor şi  actelor generale şi alte probleme din domeniul: urbanismului, planificării spaţiale şi activităţilor locativ-edilitare, amenajării şi folosirii terenurilor de construcţii, protecţiei şi avansării mediului şi dezvoltării durabile, păstrării, monitorizării şi dezvoltării valorilor şi bunurilor naturale sau create prin muncă, prevenirii şi înlăturării poluării resurselor naturale, a altor moduri şi surse de periclitare a mediului, protecţiei mediului şi dezvoltării durabile în domeniul pescuitului şi administrării fondului de peşte în apele de pescuit precum şi a problemelor din alte domenii.

Articolul 63

Comitetul pentru Buget  şi Finanţe examinează proiectele hotărârii Adunării Provinciei privind bugetul, rapoartele privind executarea hotărârii privind bugetul şi proiectul hotărârii Adunării Provinciei privind bilanţul bugetului, proiectele hotărârilor privind îndatorarea P.A. Voivodina, proiectele de hotărâri privind înfiinţarea organizaţiilor, agenţiilor, întreprinderilor publice şi instituţiilor în vederea efectuării activităţilor P.A. Voivodina şi alte probleme din domeniul finanţelor.

Articolul 64

Comitetul pentru Educaţie şi Ştiinţă examinează proiectele hotărârilor şi ale actelor generale şi proiectele programelor de dezvoltare a activităţilor din domeniul educaţiei şi instrucţiei preşcolare, elementare, medii şi superioare, instruirea neformală a adulţilor, nivelului de trai al elevilor şi studenţilor, dezvoltării ştiinţifice şi tehnologice şi alte probleme din domeniul instrucţiei şi educaţiei, activităţii de cercetare ştiinţifică, dezvoltării ştiinţei şi transferului cuceririlor ştiinţifice, dezvoltării noilor tehnologii şi a aplicării acestora. Comitetul examinează proiectele pentru stabilirea reţelei de şcoli elementare şi medii şi proiectele pentru înfiinţarea instituţiilor educativ-instructive şi examinează problemele de asigurare a condiţiilor pentru instruirea persoanelor aparţinând altor popoare şi minorităţi naţionale - comunităţi naţionale în limbile acestora.

Articolul 65

Comitetul pentru Sport şi Tineret examinează proiectele de hotărâri şi ale actelor generale şi proiectele programelor de dezvoltare a activităţilor din domeniul sportului şi tineretului, culturii fizice şi tehnice.

Articolul 66

Comitetul pentru Sănătate, Politica Socială, Muncă, Politica Demografică şi Grija Societăţii faţă de Copii examinează proiectele hotărârilor şi actelor generale prin care se reglementează problemele de importanţă provincială în domeniul sănătăţii şi asigurărilor sociale şi se avansează protecţia sănătăţii, serviciul sanitar şi farmaceutic în teritoriul P.A. Voivodina, examinează proiectul planului reţelei de instituţii sanitare, urmăreşte activitatea de specialitate a Institutului pentru Sănătatea Publică şi activitatea staţiunilor balneare din teritoriul Provinciei şi alte probleme din domeniul protecţiei sanitare. Comitetul examinează proiectele hotărârilor şi ale actelor generale din domeniul politicii sociale, urmăreşte şi examinează situaţia în domeniul asigurării siguranţei sociale a persoanelor refugiate, izgonite şi strămutate, examinează programe din domeniul dezvoltării sociale, măsurile pentru aplicarea şi realizarea lor, probleme din domeniul protecţiei sociale, protecţiei luptătorilor şi invalizilor, protecţiei invalizilor civili de război şi alte probleme din domeniul protecţiei sociale, ocupării forţei de muncă, muncii şi protecţiei în muncă; examinează proiecte de hotărâri, acte generale şi proiecte de programe din domeniul dezvoltării demografice, urmăreşte realizarea acesteia, probleme din domeniul protecţiei familiei şi tutelei, grija societăţii faţă de copii şi asigurarea condiţiilor pentru efectuarea acestor activităţi.

Articolul 67

Comitetul pentru Cultură şi Informarea Publică examinează proiectele hotărârilor şi actelor generale şi alte probleme care se referă la dezvoltarea şi avansarea sistemului de informare publică şi radiodifuziunii, examinează conţinutul paginii internet a Adunării, problemele care se referă la informarea publicului privind activitatea Adunării şi alte probleme din acest domeniu, la reglementarea şi protecţia interesului public al cetăţenilor P.A. Voivodina şi problemele care se referă la activitatea mijloacelor de informare publică în limbile minorităţilor naţionale - comunităţilor naţionale, propune Adunării membrii societăţii pe acţiuni proporţional participării la capital, propune Adunării membrii Comitetului de Program al Instituţiei de Radiodifuziune a Voivodinei şi candidaţii pentru Consiliul Instituţiei Republicane de Radiodifuziune. Comitetul examinează problemele de asigurare a condiţiilor pentru informarea publică şi în limbile popoarelor şi minorităţilor naţionale – comunităţilor naţionale din Provincie. Comitetul examinează proiectele de hotărâri şi acte generale şi proiectele programelor de dezvoltare a activităţilor în domeniul culturii, protecţiei bunurilor culturale, cinematografiei, ctitoriilor, fondurilor şi fondaţiilor, activităţii bibliotecare şi alte probleme din domeniul folosirii, avansării şi administrării bunurilor culturale, examinează Programul dezvoltării culturale a P.A. Voivodina, examinează proiectele de hotărâri şi acte generale şi alte probleme importante pentru asigurarea dezvoltării culturii persoanelor aparţinând comunităţilor naţionale minoritare, examinează proiectele pentru stabilirea reţelei de biblioteci.

Articolul 68

Comitetul pentru Petiţii şi Propuneri examinează petiţiile şi propunerile trimise Adunării şi propune organelor competente măsuri şi activităţi pentru soluţionarea problemelor expuse în ele şi despre aceasta îi informează pe semnatarii acestora, examinează rapoartele privind activitatea comisiei pentru petiţii şi recursuri ale autoguvernărilor locale din Provincie şi alte probleme din domeniul petiţiilor şi propunerilor importante pentru soluţionarea problemelor cetăţenilor din Provincie.

Cu privire la petiţiile şi propunerile primite,  Comitetul informează Adunarea la cererea acesteia sau din iniţiativă proprie.

Articolul 69

Comitetul pentru Organizarea Administraţiei şi Autoguvernarea Locală examinează proiectele hotărârilor şi actelor generale, precum şi alte probleme din domeniul organizării, avansării activităţii organelor administraţiei provinciale; Ombudsmanului Provincial, patrimoniului Provinciei; sistemului electoral din Provincie; uzului oficial al limbii şi grafiei. Comitetul urmăreşte şi analizează situaţia în domeniul autoguvernării locale şi cooperării intercomunale; examinează măsurile şi programele de dezvoltare prin care se impulsionează edificarea sistemului autoguvernării locale; impulsionează relaţiile intercomunale; examinează probleme din domeniul dezvoltării regionale şi înfiinţează agenţii regionale de dezvoltare şi alte probleme din acest domeniu.

Articolul 70

Comitetul pentru Problemele Administrative şi Mandate examinează certificatele privind alegerea deputaţilor şi raportul Comisiei Electorale  Provinciale privind rezultatele alegerilor şi prezintă Adunării un raport cu propunerea pentru validarea mandatului; motivele încetării mandatului anumitor deputaţi şi prezintă Adunării raport în această privinţă, stabileşte proiectul hotărârii privind numirea preşedintelui, locţiitorului preşedintelui, membrilor şi secretarului Comisiei Electorale Provinciale şi a locţiitorilor acestora, adoptă actele prin care se reglementează problemele poziţiei materiale şi exercitării drepturilor şi datoriilor deputaţilor şi persoanelor numite de Adunare; adoptă acte privind compensarea pentru persoanele angajate la lucrările Adunării şi comitetelor din rândul lucrătorilor ştiinţifici şi de specialitate; adoptă acte individuale în domeniul exercitării drepturilor deputaţilor şi persoanelor  alese, numite, respectiv desemnate în Adunare şi Serviciul Adunării şi îşi dă părerea pentru exercitarea altei funcţii publice de către aceste persoane; stabileşte bugetul Adunării în conformitate cu Hotărârea Adunării Provinciei privind Adunarea; adoptă planul financiar anual al Adunării şi Serviciului Adunării, adoptă actul privind ordinea internă în edificiul Adunării şi alte acte generale prin care se stipulează problemele de interes pentru organizarea şi modul de activitate a Adunării şi Serviciului Adunării, la propunerea secretarului general, avizează Regulamentul privind organizarea şi sistematizarea internă a locurilor de muncă în Serviciul Adunării, efectuează numirea persoanelor, efectuează şi alte activităţi stipulate prin reglementări, actele generale şi prezentul regulament.

Articolul 71

Comitetul pentru Stabilirea Autenticităţii Reglementărilor Provinciale în limbile în uz oficial, stabileşte autenticitatea textelor reglementărilor, hotărârilor şi actelor generale pe care le adoptă Adunarea în limbile al căror uz oficial este stabilit în Statut, cu limba sârbă şi informează Adunarea asupra acestui fapt.

Comitetul formează subcomitete pentru limbile minorităţilor naţionale - comunităţilor naţionale.

Articolul 72

Comitetul pentru Securitate examinează problemele din domeniul securităţii cetăţenilor din Provincie, cooperează cu unităţile organizatorice ale Ministerului Afacerilor Interne înfiinţate pentru zonele care se găsesc în teritoriul Provinciei şi examinează şi alte probleme din aceste domenii.

Articolul 73

Comitetul pentru Integrările Europene şi Cooperarea Interregională participă la cooperarea regională cu organizaţiile şi instituţiile regionale internaţionale, participă la cooperarea frontalieră; propune Adunării reprezentanţii Voivodinei  în delegaţia Republicii Serbiei la Congresul autorităţilor locale şi regionale ale Consiliului Europei, stabileşte componenţa delegaţiei Adunării la propunerea preşedintelui , precum şi scopurile şi sarcinile vizitei delegaţiei Adunării, adoptă Hotărârea de trimitere a delegaţiei Adunării P.A. Voivodina şi aprobarea mijloacelor pentru deplasarea oficială în străinătate, în cazul în care Comitetul nu este în posibilitatea de a stabili componenţa delegaţiei şi să adopte Hotărârea de trimitere a delegaţiei P.A. Voivodina şi aprobarea mijloacelor pentru deplasările oficiale în străinătate, hotărârea cu privire la aceasta o emite preşedintele Adunării P.A.V., examinează rapoartele cu privire la vizitele realizate ale delegaţiilor, examinează notiţele de la întrunirile reprezentanţilor P.A. Voivodina cu delegaţiile străine, prezintă Adunării raportul anual privind cooperarea internaţională realizată a Adunării P.A.V., stabileşte proiectul Principiilor de încheiere a acordurilor interregionale ale Adunării P.A.V., stabileşte textul acordurilor interregionale, urmăreşte procesul de aderare a Republicii Serbia la Uniunea Europeană, examinează cooperarea interregională, urmăreşte actualităţile politice şi economice de interes deosebit pentru P.A. Voivodina.

Articolul 74

Comitetul pentru Egalitatea de Şanse examinează proiectele programelor, hotărârilor şi actelor generale din domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, examinează materialele analitice şi alte materiale din domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi; examinează actele din punctul de vedere al avansării egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, analizează promovarea politicii, executarea hotărârilor şi a actelor generale de către Guvernul Provincial din punctul de vedere al egalităţii de şanse  şi examinează şi alte probleme din domeniul egalităţii de şanse.

c) Comitetele de anchetă şi comisiile

Articolul 75

Adunarea poate forma comitete de anchetă din rândul deputaţilor, în vederea stabilirii stării de fapt cu privire la anumite fenomene sau evenimente.

În hotărârea privind înfiinţarea comitetului de anchetă se stabileşte componenţa şi sarcina comitetului.

Comitetul de anchetă nu poate executa alte lucrări de anchetă sau judiciare.

Comitetul de anchetă are dreptul să ceară de la organele şi organizaţiile competente date şi informaţii.

După încheierea activităţii comitetul de anchetă prezintă Adunării un raport cu proiectul de măsuri.

Comitetului de anchetă îi încetează activitatea pe data adoptării raportului acestuia în şedinţa Adunării.

Articolul 76

Pentru studierea anumitor probleme concrete de interes pentru Provincie Adunarea poate înfiinţa comisii. În actul de înfiinţare se stabileşte sarcina şi componenţa comisiei. În comisie pe lângă deputaţi, se pot angaja şi alte persoane care pot contribui la îndeplinirea sarcinii comisiei.

Articolul 77

Lucrărilor comitetului de anchetă şi ale comisiei se aplică în mod corespunzător dispoziţiile prezentului regulament privind activitatea comitetului.

4. Consiliul Comunităţilor Naţionale

Articolul 76

Consiliul Comunităţilor Naţionale (în continuare: Consiliul) este un organism aparte al Adunării, constituit în baza Statutului, care are 30 de membri.

Membrii Consiliului se aleg în conformitate cu hotărârea Adunării provinciei prin care se reglementează alegerea şi modul de activitate al consiliului.

IV ŞEDINŢA ADUNĂRII

1. Convocarea şedinţei

Articolul 78

Şedinţa Adunării este convocată de preşedintele Adunării care propune ordinea de zi a şedinţei.

Şedinţa Adunării se convoacă în formă scrisă.

Convocarea conţine data, ora, locul desfăşurării şedinţei şi propunerea ordinei de zi.

Şedinţa Adunării poate fi convocată şi de vicepreşedintele Adunării conform autorizaţiei preşedintelui sau în cazul împiedicării obiective a preşedintelui de a face aceasta.

Propunere pentru convocarea şedinţei poate prezenta Guvernul Provincial sau cel puţin o cincime din deputaţi. În cazul prezentării acestei propuneri, preşedintele sau vicepreşedintele este dator să convoace şedinţa Adunării, care trebuie ţinută în termen de zece zile de la data prezentării propunerii.

La cererea deputaţilor, convocarea şedinţei Adunării se remite în limba minorităţii naţionale - comunităţii naţionale prevăzută la articolul 3 din prezentul regulament.

În propunerea ordinei de zi a şedinţei Adunării poate fi inclus proiectul actului care a fost pregătit în conformitate cu legea, Statutul şi prezentul regulament şi care a fost remis deputaţilor.

Articolul 79

Convocarea pentru şedinţă se remite deputaţilor cel târziu zece zile înainte de data stabilită pentru desfăşurarea şedinţei. Convocării se anexează materialul care se referă la propunerea ordinei de zi, dacă n-a fost remis mai devreme şi procesul verbal de la şedinţa anterioară, prin poştă şi în formă electronică.

Preşedintele poate convoca şedinţa Adunării într-un termen mai scurt, însă nu mai scurt de 72 de ore, fapt pe care preşedintele Adunării îl va justifica la începutul şedinţei Adunării.

În mod excepţional, preşedintele poate convoca şedinţa Adunării şi într-un termen mai scurt de 72 de ore, dacă există motive de urgenţă (examinarea amendamentului prezentat la proiectul actului pe care Adunarea, ca propunător autorizat l-a înaintat Adunării Naţionale, stabilirea amendamentului la proiectul actului pe care-l examinează Adunarea Naţională, în cazul periclitării securităţii Provinciei de o catastrofă naturală), referitor la care, la începutul şedinţei, preşedintele Adunării va face expunerea de motive.

În cazul convocării şedinţei Adunării în termenele prevăzute la alineatele 2 şi 3 ale prezentului articol, convocarea, materialul care se referă la propunerea ordinei de zi, alte materiale şi procesul verbal de la şedinţa precedentă se remit doar în formă electronică.

La cererea preşedintelui, respectiv a reprezentantului autorizat al clubului de deputaţi sau a deputatului care nu este membru al clubului de deputaţi, materialele invocate la alineatul precedent al prezentului articol se pot prelua în formă scrisă la sediul Adunării.

Articolul 80

Preşedintele Adunării poate amâna ora, respectiv ziua începerii Adunării dacă referitor la proiectul actelor propuse pe ordinea de zi a şedinţei au fost prezentate un număr mare de amendamente pe care Guvernul Provincial şi comitetele competente nu le pot examina înainte de începerea şedinţei, fapt despre care îi va informa la timp pe deputaţi.

În cazul prevăzut la alineatul precedent nu se mai prelungeşte termenul pentru prezentarea amendamentelor, prevăzut în prezentul regulament.

Articolul 81

Şedinţele Adunării se ţin de regulă în zilele de marţi, miercuri şi joi între orele 10,00 şi  19,00, cu o pauză de o oră.

Preşedintele Adunării poate dispune pauză în lucrările Adunării şi durata acesteia, pentru consultările necesare sau pentru a se procura părerea.

Şedinţa Adunării se poate ţine şi în alte zile dacă pentru aceasta există motive justificate pe care preşedintele Adunării le comunică deputaţilor.

Adunarea îşi poate continua lucrările în şedinţă şi după ora 19,00 până nu se încheie lucrările prevăzute în ordinea de zi, fapt despre care preşedintele Adunării informează deputaţii cel târziu până la ora 18,00.

Articolul 82

Preşedintele Adunării poate întrerupe şedinţa Adunării şi înainte de încheierea lucrărilor conform ordinei de zi stabilite, dacă apreciază că este necesar având în vedere desfăşurarea şedinţei sau pentru a menţine ordinea la şedinţă..

Preşedintele Adunării întrerupe şedinţa când stabileşte lipsa de cvorum la şedinţa Adunării, până nu se asigură cvorumul.

Preşedintele Adunării întrerupe şedinţa şi în alte cazuri, dacă Adunarea decide astfel.

Preşedintele Adunării va convoca continuarea şedinţei în termenul care nu poate fi mai lung de 30 de zile.

După încheierea lucrărilor coform punctelor de pe ordinea de zi, preşedintele Adunării încheie şedinţa Adunării.

2. Desfăşurarea şedinţei

Articolul 83

Preşedintele Adunării deschide şedinţa Adunării şi stabileşte în baza sistemului electronic, dacă există cvorum pentru activitatea Adunării, informează Adunarea referitor la deputaţii care şi-au justificat absenţa de la şedinţa Adunării, precum şi despre cei care au  fost invitaţi la şedinţă.

Desfăşurarea şedinţei Adunării se traduce în limbile minorităţilor naţionale - comunităţilor naţionale minoritare prevăzute la articolul 3 din prezentul regulament.

Pentru lucrările Adunării există cvorum dacă la şedinţa Adunării participă mai mult de jumătate din numărul total al deputaţilor în Adunare.

Cvorumul se stabileşte prin aplicarea sistemului de vot electronic, fiecare deputat fiind obligat să se identifice la intrarea în sală prin introducerea cartelei de identificare în dispozitivul din faţa scaunului (unitatea de deputat).

În cazul în care sistemul de vot electronic nu funcţionează, preşedintele Adunării informează deputaţii despre aceasta şi când preşedintele, respectiv reprezentantul autorizat al clubului de deputaţi îşi exprimă suspiciunea cu privire la existenţa cvorumului stabilit prin aplicarea sistemului de vot electronic, cvorumul se stabileşte prin numărarea deputaţilor.

Articolul 84

La lucrările şedinţei  Adunării participă şi preşedintele, vicepreşedinţii şi membrii Guvernului Provincial, reprezentanţii autorizaţi ai Guvernului Provincial şi ai altor propunători, precum şi persoanele pe care le invită preşedintele Adunării.

Articolul 85

Înainte de stabilirea ordinei de zi, Adunarea adoptă procesul verbal de la şedinţa precedentă.

Asupra observaţiilor întemeiate făcute la procesul verbal se hotărăşte la şedinţă fără dezbatere.

Deputatul poate cere să fie citită stenograma de la şedinţă în partea în care a fost contestat procesul verbal.

În cazul în care observaţia se adoptă, în procesul verbal se va face modificarea sau completarea corespunzătoare.

Adunarea adoptă procesul verbal fără dezbateri.

Articolul 86

Înainte de a trece la stabilirea ordinei de zi la şedinţa Adunării, într-o perioadă de timp de cel mult 60 de minute, deputaţii pot să pună întrebări Guvernului Provincial şi să ceară informaţii în conformitate cu dispoziţiile prezentului regulament.

Articolul 87

Adunarea stabileşte ordinea de zi a şedinţei.

Deputatul, comitetul, clubul de deptutaţi, Guvernul Provincial, Protectorul Provincial al Cetăţenilor - Ombudsmanul pot propune din competenţa lor modificarea şi completarea ordinei de zi propuse. Propunerile se remit Adunării, în original, în formă scrisă şi în formă electronică cu numărul necesar de exemplare pentru deputaţi.

Cu excepţia alineatului 2 când propunător este deputatul, clubul de deputaţi, comitetul competent, propunerile pentru modificarea şi completarea ordinei de zi propuse se remit într-un exemplar.

Propunerile pentru extinderea ordinei de zi se remit cel târziu 72 înainte de ora stabilită pentru şedinţa Adunării; propunerile ca hotărârea sau un alt act să se adopte în procedură urgentă şi propunerile care se referă la alegerea, numirea, destituirea şi încetarea funcţiei se remit cel târziu 24 de ore înainte de începerea şedinţei Adunării.

Propunerile pentru retragerea anumitor puncte de pe ordinea de zi propusă şi modificarea ordinei punctelor se pot face pe parcursul stabilirii ordinei de zi.

Propunerile pentru modificarea şi completarea ordinei de zi se remit deputaţilor în formă electronică, iar înainte de începerea şedinţei Adunării, se remit deputaţilor şi în formă scrisă.

În cazul convocării şedinţei Adunării într-un termen mai scurt de trei zile, nu se pot prezenta propuneri pentru extinderea ordinii de zi propuse.

Atunci când propunătorul este un club de deputaţi, în propunere trebuie desemnat reprezentantul propunătorului. Dacă aceasta nu s-a făcut, se consideră că reprezentatul propunătorului este primul deputat semnat.

Propunătorul propunerii de modificare şi completare a ordinei de zi îşi poate justifica propunerea în cel mult trei minute.

În procedura de stabilire a ordinei de zi, Adunarea hotărăşte în următoarea ordine asupra propunerilor; pentru procedura urgentă, ca unele puncte să fie retrase de pe ordinea de zi propusă, ca ordinea de zi să se extindă, pentru modificarea ordinei anumitor puncte.

Articolul 88

Asupra fiecărei propuneri de modificare şi completare a ordinei de zi propuse Adunarea hotărăşte aparte, fără dezbatere.

Propunerea pentru completarea ordinei de zi sau propunerea pentru procedură urgentă, se stabileşte în ordinea de zi conform ordinei propunerilor făcute, cu excepţia cazului în care propunătorul a propus o altă ordine a dezbaterilor şi asupra acestui fapt Adunarea se declară fără dezatere.

Adunarea decide fără dezbatere asupra ordinei de zi integrale.

După stabilirea ordinei de zi, Adunarea hotărăşte cu privire la propunerea pentru cumularea dezbaterilor anumitor puncte de pe ordinea de zi.

Articolul 89

După adoptarea ordinei de zi, se trece la dezbaterea problemelor în ordinea în care sunt introduse pe ordinea de zi.

Cu privire la problemele procedurale în cursul şedinţei se decide fără dezbatere.

Dezbaterea fiecărei probleme este de regulă unică.

Adunarea, la propunerea preşedintelui Adunării, dacă au fost prezentate amendamente la proiectul actului, Adunarea poate hotărî ca dezbaterea să fie în principiu sau în detalii.

Dezbaterea în detalii se ţine referitor la articolele la care au fost prezentate amendamente şi referitor la amendamentele prin care se propune introducerea noilor dispoziţii.

Dezbaterea este încheiată de preşedinte, când stabileşte că nu mai sunt persoane anunţate pentru participarea la dezbatere.

Articolul 90

Timpul expunerii în limba sârbă şi timpul pentru interpelări al fiecărui deputat este limitat la cinci minute, iar expunerea în limbile minorităţilor naţionale - comunităţilor naţionale care sunt în uz oficial la opt minute.

Timpul expunerii preşedintelui, respectiv a reprezentanţilor cluburilor de deputaţi este limitat la zece minute.

Adunarea poate, la începutul şedinţei, respectiv înainte de dezbaterea unui anumit punct al ordinei de zi, la propunerea preşedintelui Adunării sau a deputaţilor, să stabilească un alt timp pentru expunere.

Articolul 91

În dezbaterea pe marginea fiecărui punct de pe ordinea de zi a şedinţei Adunării, drept să discute, conform următoarei ordini, are:

- propunătorul actului, respectiv reprezentantul autorizat al grupului propunătorului actului;

- raportorul comitetului competent;

- deputatul care şi-a separat părerea în şedinţa comitetului;

- preşedintele, respectiv reprezentantul clubului de deputaţi;

- deputaţii, în ordinea anunţării de participare la dezbatere.

Preşedintele sau vicepreşedintele autorizat, reprezentantul Guvernului Provincial stabilit pentru punctul ordinei de zi şi alţi propunători primesc cuvântul imediat ce îl cer şi la ei nu se referă limitarea timpului de expunere.

Dacă pe parcursul dezbaterii cu privire la un anumit punct al ordinei de zi apare nevoia de o explicaţie mai detaliată, preşedintele îi dă cuvântul membrului Guvernului Provincial în a cărui sferă de atribuţii este problema respectivă şi la acesta nu se referă limitarea în privinţa duratei expunerii.

Anunţurile de a lua cuvântul, cu ordinea deputaţilor, le prezintă cluburile de deputaţi şi deputaţii care nu sunt membri ai cluburilor de deputaţi în formă scrisă până la deschiderea dezbaterilor.

Preşedintele Adunării, respectiv preşedintele în exerciţiu este dator să citească lista deputaţilor anunţaţi şi să le dea cuvântul în ordinea pe care a stabilit-o clubul lor de deputaţi.

Dacă pentru dezbatere au fost anunţaţi deputaţi din mai multe cluburi de deputaţi, preşedintele Adunării le dă cuvântul în mod alternativ, astfel că mai întâi vorbeşte deputatul care este membru al clubului de deputaţi numeric cel mai mic şi până la numeric cel mai mare, atâta timp până când există vorbitori anunţaţi.

Vorbitorul care nu este în sală în momentul apelului, nu poate să participe la dezbatere.

Pe parcursul şedinţei Adunării, clubul de deputaţi poate să-l autorizeze pe un membru al său de a reprezenta clubul de deputaţi conform unui anumit punct al ordinei de zi, fapt despre care preşedintele clubului de deputaţi îl informează pe preşedintele Adunării, cel târziu până la deschiderea dezbaterii conform punctului respectiv al ordinei de zi, în formă scrisă.

Articolul 92

Atunci când preşedintele Adunării doreşte să participe la dezbateri, predă prezidarea şedinţei unuia dintre vicepreşedinţii Adunării.

Articolul 93

Deputatul are dreptul de a indica oral asupra lezării în procedarea preşedintelui Adunării, respectiv a preşedintelui în exerciţiu, în cazul în care consideră că aceasta nu este în conformitate cu dispoziţiile prezentului regulament şi s-a făcut în şedinţa Adunării care este în curs şi aceasta imediat în urma lezării făcute.

Deputatul nu poate să indice asupra lezării în procedarea preşedintelui Adunării, respectiv a preşedintelui în exerciţiu, asupra cărei a indicat deja.

Preşedintele Adunării, respectiv preşedintele în exerciţiu, dă cuvântul deputatului care indică asupra lezării prevăzute la alineatul 1 din prezentul articol, imediat după încheierea expunerii vorbitorului precedent, cu specificarea că preşedinţii cluburilor de deputaţi au prioritate.

Deputatul este dator să menţioneaze care articol al prezentului regulament a fost lezat prin procedarea preşedintelui Adunării, respectiv a preşedintelui în exerciţiu şi să facă expunerea de motive în ce constă lezarea respectivă, cu specificarea că pot vorbi cel mult până la două minute.

În cazul în care consideră că lezarea n-a fost făcută, preşedintele Adunării, respectiv preşedintele în exerciţiu este dator să dea explicaţie, iar dacă consideră că a fost făcută lezarea, preşedintele Adunării, respectiv preşedintele în exerciţiu este dator ca lezarea făcută să o înlăture.

Dacă şi după explicaţia preşedintelui Adunării, respectiv a preşedintelui în exerciţiu, deputatul consideră că lezarea a fost făcută, poate cere, fără dreptul de a face expunerea de motive, ca Adunarea, fără dezbatere, să se declare referitor la aceasta.

Articolul 94

Dacă vorbitorul în expunerea sa la şedinţa Adunării se exprimă ofensator faţă de alt deputat, invocând prenumele şi numele acestuia sau funcţia, respectiv dacă interpretează greşit expunerea acestuia, vorbitorul la care se referă expunerea, are dreptul la replică.

Dacă expresiile ofensatoare se referă la clubul de deputaţi, respectiv partidul politic ai cărui deputaţi aparţin clubului de deputaţi respectiv, în numele clubului de deputaţi drept la replică are preşedintele, locţiitorul preşedintelui clubului de deputaţi, respectiv reprezentantul autorizat al clubului de deputaţi.

Hotărârea în cazurile prevăzute la alineatele 1 şi 2 din prezentul articol o adoptă preşedintele Adunării.

Replica nu poate dura mai mult de trei minute.

Dreptul la replică poate să-l folosească cel mult de două ori pentru aceeaşi problemă şi cu acelaşi participant în dezbatere.

Articolul 95

Deputatul poate să vorbească de la tribună sau de la loc. Dacă vorbeşte de la loc deputatul este dator să stea în picioare.

Vorbitorul nu are acces la tribună fără permisiunea preşedintelui Adunării.

La şedinţa Adunării poate să vorbească abia după ce cere şi primeşte cuvântul de la preşedintele Adunării.

Articolul 96

Vorbitorul poate discuta doar pe marginea problemelor de pe ordinea de zi a şedinţei Adunării.

În cazul în care vorbitorul deraiază de la problemele de pe ordinea de zi, preşedintele îl va atenţiona să ţină cont de ordinea de zi. Dacă şi după cea de-a doua atenţionare vorbitorul nu se ţine de ordinea de zi, preşedintele Adunării îi va lua cuvântul.

Nimeni nu poate întrerupe vorbitorul sau avertiza în afară de preşedintele Adunării în cazurile prevăzute în prezentul regulament.

3. Păstrarea ordinii la şedinţa Adunării

Articolul 97

Deputaţii sunt obligaţi să respecte reputaţia şi demnitatea Adunării.

Preşedintele Adunării se ocupă de păstrarea ordinii la şedinţa Adunării.

Pentru încălcarea ordinii la şedinţa Adunării, preşedintele Adunării poate pronunţa deputatului măsura stabilită prin prezentul regulament.

Articolul 98

Deputaţii sunt obligaţi să se adreseze cu cuvinte politicoase şi cu respect.

În şedinţa Adunării este interzisă adresarea directă a deputatutului unui alt deputat, precum şi folosirea insultelor sau prezentarea faptelor şi aprecierilor din viaţa privată a deputatului sau a altor persoane.

Articolul 99

Fiecare persoană care intră în edificiul Adunării în timpul ţinerii şedinţei este obligată să poarte vestimentaţie corespunzătoare.

La şedinţa Adunării nu pot participa persoanele sub influenţa alcoolului sau a stupefiantelor.

Toate persoanele care se găsesc în sală pe parcursul lucrărilor şedinţei Adunării sunt obligate să excludă telefoanele celularele.

Nimeni nu poate introduce în sală obiecte care nu sunt necesare pentru lucrările şedinţei Adunării.

Articolul 100

În timpul expunerii deputaţilor sau a altor participanţi la dezbateri în şedinţa Adunării, este interzis ca vorbitorul să fie deranjat prin comentarii sau în alt mod precum şi orice alt procedeu care periclitează libertatea vorbirii.

Articolul 101

Pentru încălcarea ordinii la şedinţa Adunării se poate pronunţa atenţionarea, luarea cuvântului în dezbateri pe marginea anumitor puncte de pe ordinea de zi şi îndepărtarea de la şedinţă.

Atenţionarea şi luarea cuvântului sunt pronunţate de preşedintele Adunării.

Adunarea, la propunerea preşedintelui Adunării, pronunţă măsura de îndepărtare de la şedinţă.

Măsura pronunţată se introduce în procesul verbal.

Articolul 102

Atenţionarea se pronunţă deputatului:

- care a trecut la tribună fără permisiunea preşedintelui Adunării şi în pofida avertizării precedente,

- care vorbeşte înainte de a cere şi primi cuvântul,

- care, în  pofida avertizării preşedintelui Adunării, vorbeşte despre problemele care nu se găsesc pe ordinea de zi,

- dacă întrerupe vorbitorul în expunerea sa, sau comentează de la loc, respectiv deranjează vorbitorul sau periclitează în alt mod libertatea vorbirii,

- dacă prezintă date şi aprecieri care se referă la viaţa privată a altor persoane,

- dacă foloseşte expresii ofensatoare,

- dacă prin ţinute similare se comportă indecent şi tulbură ordinea la şedinţă sau procedează contrar dispoziţiilor prezentului regulament.

Articolul 103

Măsura de luare a cuvântului se pronunţă deputatului căruia i-a fost în prealabil pronunţată atenţionare şi care continuă să vorbească în pofida avertizării preşedintelui despre problemele care nu se găsesc pe ordinea de zi, care expune fapte şi aprecieri care se referă la viaţa privată a altor persoane sau foloseşte expresii ofensatoare.

Deputatul căruia i-a fost pronunţată măsura luării cuvântului este obligat să se îndepărteze de la tribună. În cazul în care nu procedează astfel preşedintele Adunării va stabili o scurtă întrerupere a şedinţei.

Articolul 104

Măsura de îndepărtare de la şedinţă se poate pronunţa în cazuri de încălcare gravă a ordinei, deputatului care şi în urma luării cuvîntului deranjează sau împiedică activitatea şedinţei, nu respectă hotărârea preşedintelui Adunării privind luarea cuvântului sau continuă să comită şi alte încălcări conform articolului 101 din prezentul regulament, precum şi în alte cazuri prevăzute în prezentul regulament.

Îndepărtarea de la şedinţă poate fi pronunţată deputatului fără pronunţarea în prealabil a măsurilor în caz de atac fizic, sau în caz de procedări similare care ameninţă integritatea fizică a participanţilor  la lucrările şedinţei.

La propunerea preşedintelui Adunării, Adunarea pronunţă măsura de îndepărtare de la şedinţă fără dezbatere.

Deputatul căruia i-a fost pronunţată măsura de îndepărtare de la şedinţă, este dator să părăsească imediat sala în care se ţine şedinţa.

Atunci când deputatul refuză să părăsească sala în care are loc şedinţa, preşedintele Adunării va stabili o pauză şi va ordona serviciului autorizat cu păstrarea ordinii în edificiul Adunării să îndepărteze deputatul de la şedinţă.

Deputatul căruia i-a fost pronunţată măsura de îndepărtare de la şedinţa Adunării, se consideră absent nemotivat.

Articolul 105

Atunci când preşedintele Adunării nici prin pronunţarea măsurilor nu reuşeşte să menţină ordinea la şedinţa Adunării, va stabili o scurtă întrerupere a şedinţei.

Articolul 106

Dispoziţiile privind păstrarea ordinii la şedinţele Adunării se aplică şi tuturor celorlalţi participanţi la lucrările şedinţei.

Articolul 107

Preşedintele Adunării poate ordona ca şi alte persoane prezente, care tulbură ordinea la şedinţa Adunării să fie îndepărtate din sala în care are loc şedinţa, precum şi din edificiul Adunării.

Articolul 108

Dispoziţiile privind păstrarea ordinii la şedinţa Adunării se aplică în mod corespunzător şi şedinţelor comitetelor, comisiilor şi a altor organisme de lucru.

4. Adoptarea hotărârilor

Articolul 109

Adunarea adoptă hotărâri cu  majoritatea de voturi a deputaţilor prezenţi, dacă prin Statut şi prezentul regulament nu este prevăzută o altă majoritate pentru adoptarea de hotărâri.

Articolul 110

Votarea în şedinţele Adunării este de regulă publică, cu excepţia cazurilor în care Adunarea hotărăşte să se voteze secret.

Deputatul votează public pronunţându-se pentru propunere, împotriva propunerii sau se abţine de la vot.

a) Votarea publică

Articolul 111

Votarea publică se face prin folosirea sistemului de vot electronic, prin ridicarea mâinii sau prin apel.

Articolul 112

Votarea publică, prin folosirea sistemului de vot electronic, se face în modul stabilit în prezentul regulament.

Prin ridicarea mâinii se votează în modul prevăzut în prezentul regulament, atunci când sistemul de vot electronic nu funcţionează, când şedinţa se desfăşoară în încăperea care nu este dotată cu un asemenea sistem, sau când Adunarea hotărăşte în prealabil despre aceasta.

La cererea deputaţilor Adunarea poate, fără dezbateri, să hotărască să se voteze prin apel, în modul prevăzut în prezentul regulament.

Articolul 113

Votarea prin folosirea sistemului de vot electronic se face prin apăsarea tastei corespunzătoare, prin introducerea cartelei de identificare de care dispune fiecare deputat, în dispozitivul individual de vot.

Timpul prevăzut pentru votare prin folosirea sistemului de vot electronic este de 15 secunde.

După expirarea acestui timp, Preşedintele Adunării încheie votarea şi comunică rezultatele votării.

Hotărârea se consideră adoptată dacă pentru ea a votat mai mult de jumătate din deputaţii identificaţi, sau majoritatea prevăzută în Statut, prezentul regulament sau alte reglementări.

Rezultatele, pentru fiecare votare în parte, se afişează pe monitoarele din sala Adunării.

Extrasul din calculator, pentru fiecare votare în parte, se remite grupurilor de deputaţi, la cererea acestora, precum şi Serviciului Adunării, pentru a fi accesibil reprezentanţilor mijloacelor de informare publică.

Articolul 114

Deputaţii sunt obligaţi să folosească cartela lor de identificare, precum şi să se identifice prin introducerea cartelei în dispozitivul individual de vot, respectiv să-şi identifice ieşirea din sală.

Pentru deputaţii care folosesc cartela de identificare a altor deputaţi, rescpectiv care într-un alt mod fac abuz de sistemul de vot electronic, Preşedintele Adunării pronunţă măsura de înlăturare de la şedinţă.

Votarea la care s-a înregistrat abuzul va fi anulată, procedându-se imediat la identificare şi repetarea votării.

Articolul 115

Deputaţii sunt obligaţi să aibă asupra lor cartela de identificare la ieşirea din sală.

Dacă deputatul părăseşte sala Adunării şi lasă cartela de identificare în dispozitivul individual de vot, sau lângă acesta, Serviciul Adunării va trimite, imediat, cartela respectivă secretarului general al Adunării.

Cartela va fi întoarsă deputatului la intrarea în sală.

Articolul 116

Deputatul este obligat să anunţe, imediat,  dispariţia cartelei  secretarului general al Adunării.

Serviciul Adunării va emite cartelă provizorie deputatului care nu-şi aduce cartela de identificare, sau o pierde pe durata şedinţei, şi despre aceasta va informa Adunarea.

Deputatul întoarce cartela provizorie secretarului general al Adunării, imediat după terminarea şedinţei pentru care i-a fost dată spre folosire.

Articolul 117

Când se votează prin ridicarea mâinii, deputaţii se declară mai întâi pentru propunere, împotriva propunerii şi cine se abţine de la vot.

După terminarea votării, Preşedintele Adunării încheie votarea şi comunică rezultatul votării.

Articolul 118

Când Adunarea hotărăşte să se voteze prin apel, secretarul Adunării va face apelul deputaţilor în ordinea alfabetică a primei litere a numelui şi fiecare deputat se va pronunţa cu cuvintele "pentru", "împotrivă" sau "abţinut".

Când Adunarea decide să se voteze prin apel în procedura de alegere în care sunt propuşi doi sau mai mulţi candidaţi, deputatul care votează va pronunţa în întregime numele şi prenumele candidatului cu care votează.

Secretarul general al Adunării va repeta prenumele şi numele deputatului care a votat şi declaraţia lui, respectiv stabileşte că este absent sau că nu doreşte să voteze.

Secretarul general al Adunării notează alăturat prenumelui şi numelui de pe listă declaraţia deputatului sau absenţa acestuia.

După apel, se constată că propunerea a fost votată sau respinsă.

b) Votarea secretă

Articolul 119

Votarea la şedinţa Adunării este publică, cu excepţia cazului când Adunarea hotărăşte să se voteze secret.

Votarea secretă se face cu buletinul de vot.

Pentru votarea secretă se tipăresc buletine de vot în numărul care coerspunde numărului de deputaţi în Adunare.

Buletinele de vot au dimensiuni, formă şi culoare identică şi sunt verificate cu sigiliul Adunării.

Pentru fiecare votare repetată, buletinele de vot se tipăresc în altă culoare.

Articolul 120

Cu ocazia alegerii şi numirii, pe buletinele de vot candidaţii sunt indicaţi în ordinea stabilită în lista candidaţilor. Înaintea numelui fiecărui candidat se pune numărul curent.

Se votează prin încercuirea numărului curent din faţa numelui candidatului cu care votează deputatul.

Fiecare deputat poate vota cel mult pentru atâţia candidaţi câţi se aleg şi anume, dintre candidaţii al căror nume se găseşte pe buletinul de vot.

Articolul 121

Votarea secretă este condusă de preşedintele Adunării, care este asistat de vicepreşedinţii Adunării şi secretarul general al Adunării.

Articolului 122

Deputatului i se dă buletinul de vot în urma apelului când se prezintă la masa preşedintelui. Preşedintele Adunării îi înmânează deputatului buletinul de vot, iar secretarul general al Adunării notează în lista deputaţilor, în dreptul numelui  şi prenumelui deputatului, faptul că i-a fost înmânat buletinul de vot. Înaintea începerii votării preşedintele Adunării stabileşte timpul şi durata votării.

În urma completării buletinului de vot, deputatul se prezintă la locul unde se găseşte urna de vot şi introduce buletinul de vot.

Urna de vot este obligatoriu confecţionată din material transparent.

După expirarea timpului prevăzut pentru votare preşedintele Adunării încheie votarea.

Articolul 123

După terminarea votării se stabilesc rezultatele votării în aceeaşi încăpere în care s-au desfăşurat votările, în următoarea ordine:

1. se stabileşte numărul buletinulor de vot primite,
2. se stabileşte numărul buletinelor de vot nefolosite care se separă într-un plic sigilat,
3. se stabileşte numărul deputaţilor care au primit buletine de vot,
4. se deschide urna de vot şi în baza numărării se stabileşte numărul buletinelor de vot din urnă. Dacă se constată că numărul buletinelor de vot din urnă este mai mare decât numărul de deputaţi care au votat, procedura se sistează şi votarea se repetă iar buletinele de vot folosite se separă într-un plic sigilat. Dacă se constată că în urna de vot există acelaşi număr, sau număr mai mic de buletine de vot raportat la numărul deputaţilor care au votat, se continuă procedura astfel că se separă buletinele de vot nevalabile într-un plic sigilat.
5. de pe fiecare buletin de vot se citeşete pronunţarea "pentru" "împorivă", iar în cazul votării pentru alegere sau numire se citeşte numele candidatului care a primit votul, fapt care se notează într-un formular special şi
6. se stabileşte numărul de voturi "pentru" "împtorivă", respectiv numărul de voturi pe care l-au întrunit fiecare din candidaţii propuşi.

Articolul 124

Buletin de vot nevalabil este considerat buletinul de vot necompletat şi buletinul de vot în baza căruia nu se poate stabili clar pentru care propunere a votat deputatul.

În cazul votării pentru alegere sau numire, drept buletin de vot nevalabil se consideră şi buletinul de vot pe care este încercuit un număr mai mare de candidaţi decât numărul care se alege.

Articolul 125

În urma stabilirii rezultatelor votării, preşedintele comunică rezultatele care conţin date referitoare la numărul:

- buletinelor de vot primite,

- buletinelor de vot nefolosite,

- deputaţilor care au primit buletine de vot,

- buletinelor de vot folosite,

- buletinelor de vot nevalabile,

- buletinelor de vot valabile,

- voturilor"pentru" şi voturilor "împtorivă", cu ocazia alegerii sau numirii se votează mai mulţi candidaţi pentru aceeaşi funcţie, a voturilor întrunite de candidaţi în parte.

Comunicarea rezultatelor votării conţine şi constatarea că propunerea a fost sau nu a fost votată.

Cu privire la stabilirea rezultatelor votării se întocmeşte proces verbal.

5. Procesul verbal şi stenograma

Articolul 126

Asupra actvităţilor în şedinţă se alcătuieşte proces verbal.

Procesul verbal conţine date elementare despre lucrările din cadrul şedinţei: numele deputaţilor absenţi, propunerile asupra cărora au fost adoptate hotărâri, numele participanţilor la dezbateri, concluziile care au fost adoptate în şedinţă, rezultatele votării referitoare la anumite probleme şi măsuri pronunţate.

Procesul verbal adoptat va fi semnat de preşedintele şi secretarul general al Adunării.

De procesul verbal se îngrijeşte secretarul general al Adunării.

Articolul 127

La şedinţa Adunării se alcătuieşte stenogramă şi se face înregistrarea pe bandă magnetică a cursului şedinţei. În stenogramă se introduce textul în forma expusă. Fiecare deputat are dreptul de acces liber la stenogramă şi, la cerere, poate primi extras din stenogramă cu conţinutul expunerii sale.

6. Şedinţa festivă şi tematică a Adunării

Articolul 128

Adunarea poate ţine şedinţă festivă.

Şedinţa festivă a Adunării, preşedintele Adunării o poate convoca cu prilejul sărbătorilor de stat şi internaţionale şi marcării jubileelor istorice.

La şedinţa festivă a Adunării, preşedintele îl poate invita pe preşedintele Republicii, preşedintele şi membrii Guvernului Republicii Serbia şi Guvernului Provincial, reprezentanţi ai altor organe şi organizaţii din ţară şi străinătate şi alţi reprezentanţi ai vieţii publice, ştiinţifice şi culturale a Serbiei.

Articolul 129

Adunarea poate ţine şedinţă tematică.

Şedinţa tematică a Adunării, preşedintele Adunării o poate convoca în vederea examinării problemelor care se referă la politica dintr-un anumit domeniu şi problemele de interes economic, cultural şi politic mai larg.

La şedinţa tematică a Adunării, preşedintele poate invita reprezentanţi ai altor organe şi organizaţii din ţară şi străinătate în cazul în care apreciază că participarea acestora la şedinţă poate contribui la analizarea mai complexă a problemei care se află pe ordinea de zi a şedinţei tematice.

Articolul 130

Ordinea de zi a şedinţei festive şi tematice este stabilită de preşedintele Adunării.

Cu privire la modul în care se remite deputaţilor convocarea pentru şedinţa tematică şi festivă, se aplică similar dispoziţiile prezentului regulament care se referă la convocarea şedinţei Adunării.

V PROCEDURA DE ADOPTARE A ACTELOR

Articolul 131

Adunarea adoptă statutul, hotărâri ale Adunării Provinciei, hotărâri, declaraţii, rezoluţii, strategii, regulament, recomandări, concluzii şi alte acte.

Adunarea încheie acorduri cu organele comunităţilor teritoariale corespunzătoare ale altor ţări în conformitate cu Statutul. Procedura de încheiere a acordurilor se va stipula printr-un act special.

Adunarea examinează şi adoptă informaţii cu privire la situaţia într-un anumit domeniu şi rapoartele privind activitatea întreprinderilor publice, instituţiilor şi altor organizaţii al căror fondator este Provincia Autonomă Voivodina, dacă aceasta este prevăzut în actul lor fondator.

Articolul 132

Prin hotărârea Adunării Provinciei se stipulează problemele care în baza Constituţiei şi Statutului sunt direct în competenţa P.A. Voivodina sau care sunt stabilite prin lege ca fiind probleme de importanţă provincială.

Prin hotărâre Adunarea decide privind alegerile, numirile şi destituirile şi privind alte probleme care n-au caracter de probleme de importanţă provincială.

Prin declaraţie se exprimă atitudinea generală a Adunării cu privire la anumite probleme de importanţă şi interes pentru Provincie sau probleme de importanţă economică, culturală sau politică mai largă.

Prin rezoluţie Adunarea indică asupra situaţiei şi problemelor în anumite domenii de interes general şi propune măsuri care trebuie întreprinse.

Prin recomandare Adunarea îşi exprimă opinia cu privire la anumite probleme de interes general şi modul de soluţionare al anumitor probleme şi propune măsurile care trebuie întreprinse în vederea soluţionării anumitor probleme.

Prin concluzie se iau atitudini, se exprimă păreri asupra anumitor probleme şi se indică Guvernului Provincial şi organelor provinciale ale adminsitraţiei asupra problemelor din diferite domenii, în vederea cercetării situaţiei şi întreprinderea de măsuri. Prin concluzie se soluţionează şi alte probleme din competenţa Adunării şi a organismelor de lucru.

1. Propunătorii autorizaţi

Articolul 133

Propunerea pentru adoptarea hotărârii Adunării Provinciei poate fi prezentată de către deputat, comitetul competent, clubul de deputaţi, Guvernul Provincial, adunarea unităţii autoguvernării locale din teritoriul P.A. Voivodina, cel puţin 30.000 de alegători cu domiciliul în P.A. Voivodina şi Protectorul Provincial al Cetăţenilor - Ombudsmanul din competenţa sa.

Propunere pentru adoptarea hotărârii, recomandării, concluziei şi a altui act poate să prezinte deputatul, comitetul competent, clubul de deputaţi, Guvernul Provincial, adunarea unităţii autoguvernării locale din teritoriul P.A. Voivodina, cel puţin 15.000 de alegători cu domiciliul în P.A. Voivodina.

Proiectul hotărârii Adunării Provinciei privind bugetul A.P. Voivodina, privind reechilibrarea bugetului şi bilanţul bugetului P.A. Voivodina îl poate prezenta Guvernul Provincial.

Declaraţie şi rezoluţie poate să prezinte Guvernul Provincial, comitetul competent, cel puţin 30 de deputaţi.

Proiectul regulamentului poate fi prezentat de Comitetul pentru Reglementări.

Proiectul strategiei, al planurilor şi programelor de dezvoltare, planurilor de amenajare a spaţiului, reţeaua de instituţii şi alte acte de plan şi dezvoltare poate fi prezentat de Guvernul Provincial.

2. Procedura de modificare a Statutului P.A. Voivodina

Articolul 134

Modificarea Statutului P.A. Voivodina se face: prin prezentarea şi adoptarea propunerii de modificare a Statutului, examinarea şi stabilirea proiectului actului privind modificarea Statutului şi prin adoptarea actului de modificare a Statutului P.A. Voivodina.

a) Prezentarea şi adoptarea propunerii de modificare a Statutului

Articolul 135

Propunerea de modificare a Statutului o prezintă propunătorul autorizat stabilit prin Statut.

Dacă Adunarea acceptă propunerea pentru modificarea Statutului, iar propunătorul a remis concomitent Anteproiectul hotărârii Adunării Provinciei privind modificarea Statutului, Adunarea poate hotărî ca Anteproiectul să fie lansat în dezbatere publică.

Propunerea de modificare a Statutului va fi examinată de comitetul competent pentru problemele poziţiei constituţional – juridice  a Provinciei, care propune Adunării ca aceasta să fie adoptată sau nu.

Dacă Adunarea adoptă propunerea de modificare a Statutului, se procedează la elaborarea, respectiv examinarea proiectului actului privind modificarea Statutului.

b) Examinarea şi stabilirea proiectului actului privind modificarea Statutului

Articolul 136

Dacă Adunarea adoptă propunerea de modificare a Statutului, atunci va însărcina comitetul competent pentru problemele poziţiei constituţional – juridice  a Provinciei sau Guvernul Provincial să elaboreze anteproiectul actului privind modificarea Statutului.

Anteproiectul actului privind modificarea Statutului se remite Comitetului pentru Reglementări, comitetului competent pentru problemele poziţiei constituţional – juridice  a Provinciei, dacă nu este propunător şi Guvernului Provincial, dacă nu este propunător, pentru părere.

Articolul 137

Drept de a prezenta amendament la proiectul actului privind modificarea Statutului are propunătorul autorizat pentru propunerea hotărârii Adunării Provinciei.

Articolul 138

Adunarea stabileşte proiectul actului privind modificarea Statutului şi-l remite Adunării Naţionale a Republicii Serbia spre avizare.

c) Adoptarea actului privind modificarea Statutului P.A. Voivodina

Articolul 139

După obţinerea avizului Adunării Naţionale a Republicii Serbia, Adunarea adoptă actul de modificare a Statutului.

3. Procedura de adoptarea a hotărârilor Adunării Provinciei

Articolul 140

Propunătorul autorizat înaintează proiectul hotărârii Adunării Provinciei în forma în care hotărârea va fi adoptată cu expunerea de motive, care trebuie să conţină temeiul juridic, motivele pentru adoptarea hotărârii, evaluarea mijloacelor necesare pentru aplicarea hotărârii, modul şi posibilitatea de asigurare a acestora şi explicarea soluţiilor propuse, precum şi prenumele şi numele reprezentantului propunătorului.

Atunci când proiectul hotărârii Adunării Provinciei se referă la modificarea  şi completarea hotărârii în vigoare, proiectului hotărârii i se anexează şi textul dispoziţiilor hotărârii în vigoare care se modifică.

Articolul 141

Proiectul hotărârii Adunării Provinciei se trimite Adunării.

Proiectul hotărârii Adunării Provinciei se remite în orginal, în formă scrisă şi  în formă electronică cu numărul necesar de exemplare pentru deputaţi.

Cu excepţia alineatului 2 când propunători sunt deputaţii, clubul de deputaţi, comitetul competent şi 30.000 de alegători cu domiciliul în teritoriul P.A. Voivodina, proiectul hotărârii Adunării Provinciei se remite într-un exemplar.

Preşedintele Adunării remite proiectul hotărârii Adunării Provinciei deputaţilor, comitetului competent, Guvernului Provincial, dacă acesta nu este propunător, în vederea acordării părerii.

Articolul 142

Dacă proiectul hotărârii Adunării Provinciei nu este alcătuit în conformitate cu prezentul regulament, preşedintele Adunării va cere de la popunător să conformeze proiectul hotărârii Adunării Provinciei cu dispoziţiile prezentului regulament şi în acelaşi timp va indica în ce constă neconformarea.

Propunătorul hotărârii Adunării Provinciei poate în termen de 15 zile să prezinte proiectul hotărârii Adunării Provinciei conformat cu prezentul regulament, iar în cazul în care nu procedează conform dispoziţiilor alineatului 1 din prezentul articol, proiectul hotărârii Adunării Provinciei se consideră a fi retras.

În cazul neconformării cu părerea preşedintelui Adunării, propunătorul poate cere în scris ca Adunarea să se pronunţe dacă proiectul este alcătuit în conformitate cu prezentul regulament. Adunarea este obligată să se pronunţe pe marginea acestei probleme la proxima şedinţă, înainte de trecerea la ordinea de zi, fără dezbatere. Înainte de a se decide, propunătorul hotărârii are dreptul să-şi justifice atitudinea, cel mult cinci minute.

Articolul 143

Proiectul hotărârii Adunării Provinciei, alcătuit în conformitate cu prezentul regulament, se pune pe ordinea de zi a şedinţei Adunării în termen de 90 de zile de la data prezentării.

În cazuri excepţionale, când obligaţia de adoptare a hotărârii Adunării Provinciei reiese din lege sau dacă neadoptarea hotărârii poate provoca daune însemnate, termenul nu poate fi mai lung de 30 de zile.

Articolul 144

Proiectul hotărârii Adunării Provinciei, înainte de a fi dezbătut la şedinţa Adunării, va fi dezbătut de comitetul competent şi Guvernul Provincial, dacă acesta nu este propunătorul hotărârii.

Comitetul competent, respectiv Guvernul Provincial remit raportul, respectiv părerea, de regulă, cel târziu cu cinci zile înainte de ziua stabilită pentru ţinerea şedinţei Adunării la care se examinează proiectul hotărârii.

Comitetul competent poate să propună Adunării adoptarea hotărârii sau neadoptarea hotărârii.

În cazul în care comitetul competent, respectiv Guvernul Provincial nu remite raportul, respectiv părerea,  Adunarea poate hotărî ca proiectul hotărârii să se dezbată şi fără raport sau părere.

Articolul 145

Asupra proiectului hotărârii va avea loc o  dezbatere unică.

În mod excepţional, atunci când la proiectul hotărârii Adunării Provinciei au fost prezentate mai multe amendamente, Adunarea, la propunerea preşedintelui poate hotărî ca asupra proiectului hotărârii să aibă loc dezbatere în principiu şi în amănunte.

După dezbaterea în amănunte, Adunarea hotărăşte asupra proiectului în întregime.

Articolul 146

Propunătorul hotărârii Adunării Provinciei are dreptul să retragă proiectul hotărârii Adunării Provinciei până la terminarea dezbaterii la şedinţa Adunării. Dacă propunătorul, retrage în scris, proiectul hotărârii Adunării Provinciei înaintea şedinţei Adunării, preşedintele Adunării va informa asupra acestui fapt  Adunarea, iar dacă  acest lucru  se face oral, în cursul şedinţei, Adunarea va constata că proiectul a fost retras.

4. Procedura de adoptare a hotărârilor şi a altor acte generale

Articolul 147

Asupra procedurii de adoptare a hotărârilor, rezoluţiilor, declaraţiilor, recomandărilor, concluziilor şi examinare şi adoptare a informaţiilor şi rapoartelor, se aplică similar dispoziţiile cu privire la procedura de adoptare a hotărârilor Adunării Provinciei.

Organele provinciale şi organele întreprinderilor publice, instituţiilor şi a altor organizaţii al căror fondator este Provincia Autonomă Voivodina, remit Adunării rapoarte spre dezbatere.

Rapoartele privind gestionarea se remit comitetelor competente şi Guvernului Provincial, pentru părere.

După dezbatere, Adunarea hotărăşte asupra raportului prevăzut la alineatul 1 din prezentul articol.

5. Procedura pe marginea amendamentelor

Articolul 148

Proiectul de modificare şi completare a actelor pe care le adoptă Adunarea se prezintă sub formă de amendament. Amendamentul se prezintă Adunării în formă scrisă cu expunerea de motive.

Dreptul de a prezenta amendamente îl are propunătorul autorizat.

Amendamentul se prezintă cu cel târziu 72 de ore înainte de ora stabilită pentru ţinerea şedinţei Adunării la care se va dezbate proiectul hotărârii.

Atunci când şedinţa Adunării este convocată în termen mai scurt de zece zile, dar nu mai scurt de 72 de ore înainte de ziua stabilită pentru ţinerea şedinţei Adunării, amendamentul se prezintă cel târziu 24 de ore înainte de începerea şedinţei la care se va dezbate proiectul actului.

Atunci când şedinţa Adunării este convocată în termen mai scurt de 72 de ore înainte de ziua stabilită pentru ţinerea şedinţei, precum în cazul propunerii adoptării actului în procedură urgentă, amendamentul se prezintă cel târziu până la începerea dezbaterilor pe un anumit punct al ordinii de zi.

Atunci când proiectul actului este remis Adunării împreună cu propunerea de completare a ordinii de zi a şedinţei Adunării, amendamentul se prezintă cel târziu 24 de ore înainte de începerea şedinţei la care se va dezbate proiectul actului.

Preşedintele Adunării va respinge amendamentul care a fost prezentat după termenul stabilit, fapt despre care îl va informa pe semnatarul amendamentului şi Adunarea, la începutul dezbaterii cu privire la acest punct al ordinei de zi şi despre acesta Adunarea nu se pronunţă.

Articolul 149

Preşedintele Adunării remite amendamentul prezentat propunătorului hotărârii.

Amendamentul prezentat se remite şi comitetului competent şi Guvernului Provincial, dacă nu sunt propunători, în vederea acordării părerii.

Dacă comitetul competent, respectiv Guvernul Provincial nu remite raportul, respectiv părerea, Adunarea poate hotărî ca amendamentul să se dezbată şi fără raport sau părere.

Semnatarul amendamentului îşi poate retrage amendamentul din procedură până la încheierea dezbaterii.

Articolul 150

Propunătorul actului este obligat să examineze amendamentele şi să anunţe Adunarea care amendamente propune să fie acceptate de Adunare şi care respinse.

Articolul 151

Amendamentul propus de propunătorul actului, precum şi amendamentul pe care propunătorul l-a acceptat, devine parte integrantă a proiectului actului şi asupra lui nu se votează separat.

Articolul 152

Adunarea hotărăşte pe marginea amendamentelor în baza ordinei articolelor din proiectul actului.

Dacă la acelaşi articol din proiectul actului au fost prezentate mai multe amendamente, mai întâi se hotărăşte pe marginea amendamentului a cărui conţinut diferă cel mai mult de soluţia cuprinsă în proiectul actului.

Când se prezintă amendament la amendament, prima dată se votează amendamentul prezentat la amendament.

Articolul 153

Pe parcursul dezbaterilor în şedinţa Adunării amendamente, în formă scrisă, pot prezenta propunătorul actului, comitetul competent, respectiv Guvernul Provincial, dacă acesta nu este propunător, numai cu condiţia ca nevoia pentru prezentarea amendamentului să fie apărut în urma acceptării prealabile a vreunui amendament.

Articolul 154

Când amendamentele sunt de aşa natură că modifică esenţial sau deraiază de la proiectul actului, Adunarea poate hotărî, la propunerea preşedintelui Adunării sau al Comitetului pentru reglementări, ca dezbaterea să fie întreruptă, pentru ca deputaţii să se poată pregăti pentru adoptarea hotărârii.

Dacă din cauza adoptării unui sau mai multor amendamente apare nevoia de a se face redactarea juridic-tehnică a textului proiectului sau de a se conforma amendamentele adoptate între ele şi cu textul proiectului actului, Adunarea poate, la propunerea preşedintelui Adunării, să oprească adoptarea hotărârii şi să ceară de la Comitetul pentru Reglementări să redacteze textul proiectului actului din punct de vedere juridic-tehnic şi despre aceasta să prezinte raport Adunării.

6. Procedura de încheiere a acordurilor interregionale

Articolul 155

Adunarea încheie acorduri interregionale cu comunităţile teritoriale corespunzătoare din alte ţări.

Procedura de încheiere a acordurilor interregionale se va stipula printr-un act aparte al Adunării.

7. Procedura de adoptare a hotărârilor Adunării Provinciei privind bugetul şi bilanţul Provinciei Autonome Voivodina

Articolul 156

Hotărârea Adunării Provinciei privind bugetul (în continuare: bugetul) o adoptă Adunarea în termenul stabilit prin Lege.

Bugetul este prezentat de Guvernul Provincial, cu expunerea de motive care conţine: temeiul constituţional, legal şi statutar pentru adoptarea bugetului, justificarea propunerii mijloacelor necesare repartizate pe beneficiari şi structurile veniturilor.

Articolul 157

Proiectul bugetului poate fi, în prealabil examinat de comitetele competente în partea care se referă la cheltuielile din care se finanţează activităţile din sfera de atribuţii a comitetelor şi rapoartele cu propunerile justificate, se remit Comitetului pentru Buget şi Finanţe.

Comitetul pentru Buget şi Finanţe examinează proiectul bugetului şi rapoartele anumitor comitete şi cu privire la aceasta remite raport Adunării.

Articolul 158

În şedinţa Adunării, cu privire la proiectul bugetului, se ţine dezbatere în principiu şi în amănunte.

Dacă la proiectul bugetului n-au fost prezentate amendamente, se ţine o dezbatere unitară.

Atunci când prin amendament la proiectul bugetului se propune majorarea anumitor cheltuieli, amendamentul trebuie să conţină şi sursele de mijloace pentru aceste cheltuieli.

În urma dezbaterii în amănunte se votează bugetul în întregime.

Articolul 159

Hotărârea Adunării Provinciei privind reechilibrarea bugetului se adoptă conform procedurii de adoptare a bugetului.

Articolul 160

Guvernul Provincial prezintă Adunării, Raportul privind executarea Hotărârii Adunării Provinciei privind bugetul P.A. Voivodina, în conformitate cu legea.

Comitetul pentru Buget şi Finanţe examinează Raportul privind executarea Hotărârii Adunării Provinciei privind bugetul P.A. Voivodina şi remite Adunării raportul şi părerea.

Articolul 161

Proiectul hotărârii Adunării Provinciei privind bilanţul bugetului (în continuare: bilanţul bugetului) va fi examinat şi adoptat de Adunare în termenul stabilit prin lege.

Proiectul bilanţului bugetului este prezentat de Guvernul Provincial.

Proiectul bilanţului bugetului va fi examinat de Comitetul pentru Buget şi Finanţe, care va remite raportul împreună cu părerea, Adunării.

Asupra bilanţului bugetului se poartă dezbatere unitară şi se votează în întregime.

Articolul 162

În cazul în care prin dispoziţiile acestei părţi a regulamentului nu este prevăzut altfel, procedurii de adoptare a bugetului  şi bilanţului bugetului se aplică în mod corespunzător dispoziţiile prezentului regulament privind procedura de adoptare a hotărârilor Adunării Provinciei.

8. Procedura de adoptare a strategiilor, planurilor şi programelor de dezvoltare, a planurilor spaţiale,  reţelelor de instituţii şi a altor acte de plan şi de dezvoltare

Articolul 163

Proiectul  strategiei, planului şi programului de dezvoltare, reţelei de instituţii şi a altor acte de plan şi de dezvoltare, Guvernul provincial le prezintă cu expunerea de motive şi documentaţia necesară.

Proiectul planului regional de amenajare a spaţiului al Provinciei, planului de amenajare a spaţiului cu destinaţii speciale şi a planului de amenajare a spaţiului al reţelei teritoriilor şi obiectivelor cu funcţii speciale este prezentat de Guvernul Provincial, cu expunerea de motive şi  documentaţia necesară.

Înainte de dezbatere în şedinţa Adunării, proiectele actelor prevăzute la alineatele 1 şi 2 sunt dezbătute de comitetele competente, care remit Adunării rapoartele cu părerea.

Articolul 164

Proiectul panului regional de amenajare a spaţiului al Provinciei, nu se poate adopta în procedură urgentă.

Articolul 165

În ce priveşte procedura de adoptare a actelor prevăzute la articolul 161, se aplică corespunzător dispoziţiile prezentului regulament pentru adoptarea hotărârilor Adunării Provinciei.

9. Procedura de adoptare a Regulamentului

Articolul 166

Comitetul pentru Reglementări, înainte de stabilirea proiectului regulamentului, remite anteproiectul Colegiului preşedintelui, spre acordarea părerii.

În procedura de adoptare a regulamentului privind activitatea, se aplică corespunzător dispoziţiile prezentului regulament privind adoptarea hotărârilor Adunării Provinciei.

10. Procedura urgentă

Articolul 167

Guvernul Provincial poate propune ca hotărârea Adunării Provinciei sau un alt act să fie adoptate în procedură urgentă.

În procedură urgentă poate fi adoptată numai hotărârea Adunării Provinciei sau un alt act a căror neadoptare în procedură urgentă ar putea provoca consecinţe dăunătoare pentru viaţa şi sănătatea oamenilor, securitatea Provinciei şi activitatea organelor şi organizaţiilor.

Propunerea ca hotărârea Adunării Provinciei sau un alt act să fie adoptate în procedură urgentă trebuie să fie justificată. În expunerea de motive în formă scrisă a Proiectului, propunătorul este obligat să menţioneze consecinţele dăunătoare care ar putea interveni din cauza neadoptării hotărârii în procedură urgentă.

Propunerea ca hotărârea Adunării Provinciei sau un alt act să fie adoptate în procedură urgentă se remite Adunării cel târziu 24 de ore înainte de începerea şedinţei Adunării.

Articolul 168

Proiectul hotărârii Adunării Provinciei sau un alt care se adoptă în procedură urgentă va fi dezbătut în prealabil de Comitetul pentru Reglementări.

Asupra propunerii ca hotărârea Adunării Provinciei sau un alt act să fie adoptat în procedură urgentă, Adunarea  hotărăşte în calitate de problemă prealabilă în cadrul stabilirii ordinei de zi.

Dacă Adunarea adoptă propunerea ca hotărârea Adunării Provinciei sau un alt act să fie adoptate în procedură urgentă, proiectul hotărârii Adunării Provinciei sau al altui act se  introduce în ordinea de zi a şedinţei.

Dacă Adunarea nu adoptă propunerea ca hotărârea Adunării Provinciei sau un alt act să se adopte în procedură urgentă, la propunerea propunătorului, Proiectul hotărârii Adunării Provinciei sau al altui act va fi dezbătut în procedură ordinară, într-una din şedinţele viitoare.

Amendamentul la proiectul hotărârii sau al altui act  care se adoptă în procedură urgentă poate fi prezentat până la începerea  dezbaterii.

11. Procedura de interpretare autentică a actelor

Articolul 169

Propunerea de adoptare a interpretării autentice a unui act poate fi prezentată Adunării de un propunător autorizat.

Propunerea prevăzută la alineatul  1 al prezentului articol  conţine denumirea actului, dispoziţiile a căror interpretare autentică este solicitată şi motivele pentru care se solicită interpretarea autentică.

Articolul 170

Dacă Comitetul pentru Reglementări apreciază propunerea ca fiind justificată,  acesta elaborează  proiectul interpretării autenetice şi îl trimite  semnatarului propunerii şi Adunării.

Dacă Comitetul pentru Reglementări apreciază propunerea ca fiind nejustificată,  îl va informa  despre aceasta pe semnatarul propunerii şi Adunarea.

Adunarea decide asupra propunerii Comitetului pentru Reglementări  prevăzute la alineatele 1 şi 2 ale prezentului articol.

Dacă Adunarea nu acceptă  atitudinea Comitetului pentru Reglementări că interpretarea autentică nu este justificată, aceasta va însărcina Comitetul  pentru Reglementări  să alcătuiască proiectul interpretării autentice.

Articolul  171

Dacă în dispoziţile prezentei secţiuni nu este prevăzut  altfel, în ce priveşte procedura de adoptare a interpretării autentice a hotărârilor şi a altor acte pe care le adoptă Adunarea, se aplică în mod corespunzător dispoziţiile prezentului regulament privind procedura de adoptare a hotărârilor.

12. Procedura de stabilire a proiectelor de legi, altor reglementări şi acte generale pe care le adopă Adunarea Naţională

Articolul 172

Propunerea ca Adunarea să fie propunătorul legii, a altei reglementări şi act general însoţită de textul proiectului de lege şi al altei reglementări şi act general poate  fi prezentată de deputat, comitetul competent şi grupul de deputaţi şi Guvernul Provincial.

Textul proiectului de lege, al altei reglementări sau act general se prezintă în forma  în care se adoptă legea, o altă reglementare şi actul general, însoţit de expunerea de motive  a cărui conţinut este  prevăzut în Regulamentul Adunării Naţionale.

Semantarul textului proiectului de lege, al altei reglementări sau act general este obligat să indice motivele pentru care se propune  Adunării să stabileaască  proiectul de lege, al altri reglementări sau act general şi să  îl prezinte Adunării Naţionale.

Articolul 173

După primirea propunerii  ca Adunarea  să fie propunătorul  legii, al altei reglementări sau act general împreună cu textul  proiectului de lege, al altei reglementări şi al actului general, preşedintele Adunării îl remite deputaţilor şi Guvernului Provincial  dacă   acesta nu este propunătorul.

Comitetul pentru Reglementări, Comitetul pentru Cooperarea cu  Comitetele Adunării Naţionale în cadrul realizării competenţei  Provinciei şi comitetul competent, examinează proiectul, iar raportul  împreună cu părerea  îl remit Adunării.

Articolul 174

La şedinţa Adunării semnatarul propunerii ca Adunarea să fie propunătorul legii, al altei reglementări sau act general poate argumenta  suplimentar   motivele  pentru care Adunarea trebuie să fie propunătorul  legii, al altei reglementări sau act general.

Reprezentantul Guvernului Provincial,  dacă acesta nu este propunătorul şi reprezentantul Comitetului pentru Cooperarea cu Comitetele  Adunării Naţionale în cadrul realizării  competenţei Provinciei,  pot justifica suplimentar  propunerea  privind acceptarea, respectiv  neacceptarea proiectului.

Cu privire la propunerea ca Adunarea să fie propunătorul legii republicane, al altei reglementări şi act general se deschide dezbatere.

Dacă Adunarea nu acceptă să fie propunătorul  legii, al altei reglementări sau act general, Adunarea nu va  examina textul proiectului de lege.

Articolul 175

Dacă Adunarea acceptă să fie propunătorul legii, al altei reglementări sau act general, în legătură cu textul proiectului de lege se deschide dezbatere. Asupra textului  proiectului de lege  se votează integral.

Atunci cînd Adunarea stabileşte proiectul de lege, al altei reglementări sau act general acesta desemnează reprezentantul Adunării în Adunarea Naţională  pe care îl autorizează să  accepte amendamentele prin care nu se  modifică esenţa Proiectului.

Articolul 176

Preşedintele Adunării remite proiectul de lege, al altei reglementări sau act general Adunării Naţionale şi informează Adunarea Naţională în privinţa  reprezentantului  autorizat.

Articolul 177

Dispoziţiile prezentului Regulament  referitoare la procedura de prezentare a amendamentelor  şi deciderea asupra  amendamentelor  prezentate se aplică în mod corespunzător şi procedurii de prezentare a amendamentelor la textul proiectului de lege, al altei reglementări sau act general.

13. Procedura de prezentare a amendamentelor la proiectele de lege, ale altor reglementări sau acte generale pe care le adoptă Adunarea Naţională

Articolul 178

Propunerea ca Adunarea să prezinte amendamente la proiectul de lege, al altei reglementări sau act general poate fi prezentată de deputat, comitetul competent, clubul de deputaţi şi Guvernul Provincial.

Proiectul amendamentului la proiectul de lege se remite deputaţilor, comitetului competent, dacă acesta nu este propunătorul şi Comitetului pentru Cooperarea cu Comitetele  Adunării Naţionale în cadrul realizării competenţei Provinciei, Guvernului Provincial,  dacă acesta nu este propunătorul, care examinează proiectul şi remit părerea Adunării cu propunerea ca amendamentul să fie sau să nu fie stabilit.

Articolul 179

În cazul în care Adunarea stabileşte amendamente, se desemnează reprezentantul Adunării, care, la şedinţa Adunării Naţionale expune amendamentul prezentat în conformitate cu Regulamentul  Adunării Naţionale.

Preşedintele Adunării remite amendamentul Adunării Naţionale şi  informează Adunarea Naţională în privinţa  reprezentantului autorizat.  

14. Procedura de apreciere a  constituţionalităţii şi legalităţii

Articolul 180

Propunerea de demarare a procedurii în faţa Curţii Constituţionale pentru aprecierea constituţionalităţii şi legalităţii legii, respectiv a altei reglementări sau act general al organelor republicane, atunci când în aceste acte au fost lezate drepturile Provinciei Autonome Voivodina stabilite prin constituţie şi lege, poate fi prezentată de propunătorii autorizaţi ai hotărârii Adunării Provinciei. Preşedintele Adunării remite propunerea deputaţilor şi Guvernului Provincial, dacă acesta nu este propunător.

Dacă Adunarea adoptă propunerea de demarare a procedurii de apreciere a constituţionalităţii şi legalităţii, atunci numeşte un reprezentant care să ia parte la procedura în faţa Curţii Constituţionale.

Preşedintele Adunării remite propunerea de demarare a procedurii Curţii Constituţionale a Republicii Serbia.

Articolul 181

Atunci  când este demarată procedura de apreciere a constituţionalităţii şi legalităţii reglementării sau actului general al Adunării, răspuns Curţii Constituţionale dă  Comitetul pentru Reglementări în termenul stabilit de Curtea Constituţională în cererea sa şi numeşte persoana pe care o autorizează să participe în procedura în faţa Curţii Constituţionale.

15. Procedura cu privire la propunerea de decretare a referendumului

Articolul 182

Adunarea poate să decreteze referendum asupra unei probleme din competenţa sa, la propunerea a 30 de deputaţi sau a Guvernului Provincial.

Adunarea va decreta referendum provincial, dacă cererea pentru decretarea lui o prezintă cel puţin 30.000 de alegători cu domiciliul în teritoriul P.A. Voivodina.

Articolul 183

Propunerea ca Adunarea să decreteze referendum asupra problemelor din competenţa sa este examinată de comitetul în a cărui sferă de atribuţii este problema respectivă şi comitetul competent pentru problemele poziţiei constituţional-juridice a Provinciei, care stabileşte dacă conţinutul propunerii este în conformitate cu legea, dacă propunerea a fost făcută de semnatarii autorizaţi şi dacă  problema este în competenţa Adunării.

Dacă comitetul competent pentru problemele poziţiei constituţional-juridice a Provinciei stabileşte că acest conţinut al propunerii nu este în conformitate cu legea sau că propunerea nu este prezentată de semnatarii autorizaţi, respectiv problema propusă nu este în competenţa Adunării, preşedintele Adunării va informa asupra acestui fapt pe semnatarul propunerii.

Articolul 184

Referendumul se desfăşoară în modul prevăzut de Constituţie, lege, Statut şi prezentul regulament.

16. Procedura de alegere şi destituire din funcţie

Articolul 185

Propunerea justificată pentru alegerea, numirea şi destituirea directorului, preşedintelui şi membrilor comitetelor de control ale întreprinderilor publice, preşedintelui şi membrilor consiliilor de administraţie şi ai comitetelor de control ale instituţiilor, agenţiilor şi ale altor organizaţii al căror fondator este Provincia Autonomă Voivodina, sau a altor persoane pe care le alege, numeşte şi destituie Adunarea, este prezentată de comitetul care în cadrul sferei sale de atribuţii examinează problemele din domeniile respective.

Propunerea justificată pentru alegerea şi destituirea locţiitorului secretarului provincial este prezentată de preşedintele Guvernului Provincial.

VI RAPORTUL DINTRE ADUNARE ŞI GUVERNUL PROVINCIAL

1. Alegerea Guvernului Provincial

Articolul 186

Candidatul de preşedinte al Guvernului Provincial este propus de preşedintele Adunării, după ce ascultă părerea reprezentanţilor cluburilor de deputaţi.

Propunerea conţine prenumele şi numele candidatului, o scurtă biografie, apartenenţa partinică, prenumele şi numele raportorului, expunerea de motive şi  consimţământul candidatului în formă scrisă.

Articolul 187

Candidatul de preşedinte al Guvernului provincial propune candidaţii pentru unul sau mai mulţi vicepreşedinţi şi candidaţii de membri ai Guvernului Provincial.

Articolul 188

Asupra candidatului propus de preşedinte al Guvernului Provincial şi a candidaţilor propuşi de vicepreşedinţi şi membri ai Guvernului Provincial, se dechide dezbatere.

În urma încheierii dezbaterilor, cu privire la propunerea candidatului de preşedinte al Guvernului Provincial, candidaţilor de vicepreşedinţi şi membri ai Guvernului Provincial se decide în acelaşi timp prin vot public.

Guvernul Provincial este ales, dacă pentru alegerea lui a votat majoritatea din numărul total al deputaţilor.

Dacă Guvernul Provincial nu a fost ales se repetă întreaga procedură.

Articolul 189

În urma alegerii, preşedintele, vicepreşedintele şi membrii Guvernului Provincial depun jurământul în faţa Adunării.

Mandatul Guvernului Provincial începe pe data depunerii jurământului în faţa Adunării.

Mandatul Guvernului Provincial durează până la expirarea mandatului Adunării care l-a ales.

Articolul 190

Mandatul Guvernului provincial încetează înainte de expirarea perioadei de timp pentru care a fost ales: prin destituirea preşedintelui Guvernului Provincial, demisionarea preşedintelui Guvernului Provincial sau încetarea înainte de timp a mandatului Adunării.

Guvernul Provincial căruia i-a încetat mandatul poate să efectueze doar activităţile curente şi care nu pot fi amânate până la alegerea unui nou Guvern Provincial, reglementate prin hotărârea Adunării Provinciei.

Membrului în Guvernul Provincial îi încetează mandatul înainte de expirarea perioadei de timp pentru care a fost ales: prin constatarea demisiei, dacă Adunarea îl destituie la propunerea preşedintelui Guvernului Provincial, prin destituirea preşedintelui Guvernului Provincial sau prin demisionarea preşedintelui Guvernului Provincial.

Articolul 191

Destituirea preşedintelui Guvernului Provincial, demisionarea preşedintelui Guvernului provincial şi destituirea şi demisionarea membrului Guvernului Provincial se face conform procedurii prevăzute în Statut.

2. Reprezentarea Guvernului Provincial în Adunare

Articolul 192

Dreptul şi îndatorirea generală de reprezentare a Guvernului Provincial în Adunare o are preşedintele Guvernului Provincial sau vicepreşedintele pe care acesta îl desemnează, despre ce îl va informa în scris pe preşedintele Adunării.

Guvernul Provincial, atunci când este propunător, desemnează membrul Guvernului Provincial sau locţiitorul secretarului provincial care îl va reprezenta în anumite probleme care se dezbat în şedinţa Adunării, respectiv a comitetului.

Articolul 193

În vederea acordării de explicaţii de specialitate şi alte explicaţii, informaţii şi păreri la şedinţele organismelor de lucru privind problemele al căror propunător este, Guvernul Provincial îşi poate desemna şi împuterniciţii.

Articolul 194

Odată cu proiectul hotărârilor, al altei regelementări sau act general, sau alt material prezentat Adunării, Guvernul Provincial informează Adunarea asupra reperzentanţilor şi  împuterniciţilor ei la şedinţa Adunării sau a comitetului.

Articolul 195

Adunarea şi comitetele informează Guvernul Provincial asupra şedinţelor lor şi a  ordinei de zi propuse.

3. Controlul activităţii Guvernului Provincial

Articolul 196

Adunarea exercită control asupra activităţii Guvernului Provincial prin adresarea întrebărilor deputaţilor şi cererea informaţiilor şi prin interpelările de deputat.

a) Întrebarea deputatului, propuneri şi informaţii

Articolul 197

La începutul şedinţei Adunării, care a fost convocată în termenul prevăzut la articolul 79 alineatul 1, înainte de a se proceda la stabilirea ordinei de zi, deputaţii pot adresa întrebări Guvernului Provincial şi pot cere informaţii referitoare la toate domeniile din competenţa Guvernului Provincial.

Articolul 198

Deputatul este dator ca întrebarea în formă scrisă să o trimită preşedintelui Adunării cel târziu 72 de ore înainte de începerea şedinţei.

Întrebarea trebuie să fie formulată precis şi să fie din competenţa Guvernului Provincial şi trebuie menţionat prenumele şi numele membrului în Guvernul Provincial care trebuie să răspundă la întrebarea respectivă.

Întrebarea deputatului prezentată în mod reglementar, preşedintele Adunării o remite membrului competent al Guvernului Provincial.

Dacă întrebarea pusă nu este reglementară, în sensul alineatului 2 din prezentul articol, preşedintele Adunării va cere de la deputat să reglementeze întrebarea, invocând cu acest prilej în ce constă incorectitudinea.

Dacă deputatul nu reglementează întrebarea pusă în termen de 24 de ore înainte de începerea şedinţei, n-are dreptul de a pune întrebarea oral în şedinţa Adunării.

Articolul 199

Partea şedinţei consacrată întrebărilor şi solicitării informaţiilor durează cel mult 60 de minute şi se face indiferent de numărul deputaţilor în sală.

Articolul 200

Dacă au fost adresate mai multe întrebări, ordinea de adresare în şedinţa Adunării o stabileşte preşedintele Adunării, conform ordinei în care au ajuns întrebările.

Dacă în timpul stabilit nu se răspunde la toate întrebările deputaţilor, preşedintele Adunării poate propune prelungirea timpului cu cel mult 15 minute.

Dacă în termenul prevăzut nu se răspunde la toate întrebările puse ale deputaţilor, acestea se pot transfera asupra şedinţei viitoare  Adunării, care va fi convocată în termenul prevăzut la articolul 79, alineatul 1.

Articolul 201

Perioada de timp în cadrul căreia deputatul adresează întrebarea este de cel mult trei minute. Un deputat poate pune cel mult două întrebări la o şedinţă.

Membrul Guvernului Provincial se adresează Adunării cel mult cinci minute pentru a răspunde la întrebare.

Membrul Guvernului Provincial este dator să răspundă oral la fiecare întrebare adresată în conformitate cu articolul 198 din prezentul regulament. Dacă întrebarea este de aşa fel că necesită răspuns în scris, membrul Guvernului Provincial este dator să justifice din cauză răspunsul va fi în scris şi ca răspunsul în scris să-l remită în termen de 15 zile de la data desfăşurării şedinţei.

În cazul prevăzut la articolul 3 al prezentului articol, deputatul poate la proxima şedinţă, care va fi convocată în termenul prevăzut la articolul 79 alineatul 1 să solicite o justificare orală scurtă a răspunsului în scris.

În urma răspunsului membrului Guvernului Provincial, deputatul care a adresat întrebarea poate să pună cel mult încă două subîntrebări, cu durata totală de două minute.

Membrul Guvernului Provincial dă răspunsuri la subîntrebări cu durata totală de trei minute.

Articolul 202

Deputatul are dreptul ca la şedinţele care au fost convocate în termenul prevăzut la articolul 79 alineatul 1, în timpul prevăzut pentru întrebările deputaţilor şi informaţii, să adreseze şi interpelări.

În cazul adresării interpelării în conformitate cu dispoziţiile alineatului 1 al prezentului articol, se aplică articolele regulamentului prin care se reglementează interpelările.

Articolul 203

La începutul timpului prevăzut pentru întrebările deputaţilor şi solicitarea informaţiilor, se stabileşte ordinea întrebărilor şi răspunsurilor la întrebări, şi anume:

- expunerile de motive în formă orală ale membrilor Guvernului Provincial     a răspunsurilor în scris care au fost remise între două şedinţe,

- întrebările care au fost remise pentru şedinţa precedentă şi n-au ajuns la rând,

- întrebările care au fost adresate în conformitate cu articolul 198 al prezentului regulament şi

- interpelările.

Articolul 204

În cadrul timpului prevăzut pentru adresarea de întrebări şi primirea de răspunsuri , nu sunt permise replici şi indicări asupra lezării regulamentului.

b) Interpelările

Articolul 205

Deputatul are dreptul la adresarea interpelării Guvernului Provincial sau vreunui şef al organului administraţiei provinciale.

Timpul pentru adresarea interpelării este de cel mult trei minute.

Interpelarea trebuie să fie formulată clar.

Interpelarea se poate adresa în formă scrisă între două şedinţe ale Adunării, prin intermediul preşedintelui Adunării, care o remite Guvernului Provincial sau şefului competent al organului administraţiei provinciale.

Interpelarea poate fi adresată şi oral în şedinţa Adunării care n-a fost convocată în conformitate cu articolul 79 alineatele 2 şi 3 din regulament, în urma încheierii lucrărilor conform ordinei de zi stabilite.

Preşedintele Adunării îl va avertiza pe deputatul care adresează interpelarea, dacă interpelarea n-a fost adresată în conformitate cu dispoziţiile prezentului regulament, respectiv dacă n-a fost adresată organului competent.

Articolul 206

La interpelarea adresată oral, reprezentantul Guvernului Provincial, respectiv şeful organului administraţiei provinciale trebuie imediat să răspundă oral. Dacă pentru răspuns este nevoie de o anumită pregătire, acesta trebuie imediat să justifice, iar răspuns deputatului îl va da în formă scrisă, în termen de opt zile de la data adresării întrebării.

Răspunsul în scris al Guvernului Provincial sau şefului organului administraţiei provinciale se remite deputaţilor.

În mod excepţional, dacă în pregătirea răspunsului la întrebarea deputatului este necesar să se stabilească anumite fapte a căror stabilire necesită o perioadă mai lungă de timp sau o analiză mai complexă, termenul de acordare a răspunsului la întrebarea deputatului se poate prelungi, însă nu mai mult de 30 de zile.

Articolul 207

În urma răspunsului dat la interpelare, deputatul care a adresat interpelarea are dreptul să comenteze răspunsul la interpelarea sa sau să adreseze o întrebare suplimentară, în timp de cel mult cinci minute.

După primirea răspunsului la întrebarea suplimentară, deputatul are dreptul să se pronunţe asupra răspunsului, cu durata de cel mult cinci minute.

Articolul 208

Dacă răspunsul la întrebarea adresată conţine date care prezintă un secret de stat sau un secret militar sau de serviciu, Guvernul Provincial, respectiv şeful organului administraţiei provinciale poate propune ca răspunsul să fie dat fără prezenţa publicului.

VII PUBLICITATEA  ACTIVITĂŢII  ADUNĂRII

Articolul 209

Şedinţele Adunării şi ale comitetelor ei sunt publice.

Şedinţele Adunării pot fi închise pentru public în cazurile prevăzute de lege, la propunerea Guvernului Provincial, a comitetului sau a cel puţin 20 de deputaţi. Propunerea trebuie să fie justificată, iar cu privire la propunere se votează în Adunare, fără  dezbatere.

Şedinţele comitetului pot fi închise pentru public în cazurile stabilite de lege, la propunerea comitetului.

La şedinţa Adunării sau a comitetului se poate hotărî ca repezentanţii presei şi ai altor mijloace de informare publică să poată participa la şedinţă şi atunci cînd la aceasta se dezbat probleme la care nu este admis accesul publicului. În astfel de cazuri reprezentanţii presei şi ai altor mijloace de informare publică  pot face publice  numai informaţiile aprobate în şedinţă.  La şedinţă  se poate decide ca informaţiile referitoare la aceste probleme să poată fi făcute publice abia  după expirarea unei anumite perioade de timp.

Articolul 210

Preşedintele Adunării  informează opinia publică asupra activităţii Adunării şi asupra hotărârilor adoptate de Adunare.

Se consideră că opinia publică a fost informată dacă convocarea şedinţei împreună cu materialul anexă, în conformitate cu prezentul regulament, au fost trimise reprezentanţilor mijloacelor de informare publică şi dacă aceştia  au fost prezenţi la şedinţa Adunării.

În vedera unei informării cât mai complete a deputaţilor şi opiniei publice, Adunarea poate publica proiectele actelor şi în  mijloacele de informare publică sau ca publicaţie aparte, fapt asupra căruia  hotărăşte preşedintele Adunării.

Articolul 211

Reprezentanţii presei şi ai altor mijloace de informare publică, pot participa  la şedinţele Adunării şi ale comitetelor în conformitate cu  actul privind ordinea internă  în Adunare şi li se pot pune la dispoziţie materialele  remise deputaţilor.

Televiziunea are dreptul să transmită în direct şedinţa Adunării, respectiv să transmită ulterior materialul înregistrat de la şedinţa Adunării.

Reprezentanţilor mijloacelor de informare publică li se asigură condiţiile necesare  pentru  urmărirea lucrărilor  şedinţelor Adunării şi ale comitetelor.

Articolul 212

Reprezentanţii mijloacelor de informare publică sunt obligaţi să informeze publicul despre activitatea Adunării şi a comitetelor în mod complet, obiectiv şi veridic.

Articolul  213

Comunicatele oficiale pentru  presă şi alte mijloace de informare  sunt întocmite  de serviciul  corespunzător al Adunării şi aprobate de preşedintele Adunării  sau persoana autorizată de acesta.

Articolul 214

Fiecare deputat  poate  ţine o conferinţă  de presă în Adunare.

Articolul 215

Publicitatea activităţii se realizează şi prin vizitele în grup ale cetăţenilor la Adunare.

Modul de realizare a acestei forme de publicitate a activităţii se reglementează printr-un act aparte.

Articolul 216

Grupurile organizate de cetăţeni pot vizita Adunarea în vederea încunoştiinţări cu istoricul şi activitatea Adunării  şi vizitării edificiului.

Articolul 217

Adunarea are pagină internet.

Conţinutul paginei internet se reglementează mai detaliat prin îndrumarea pe care o emite secretarul general al Adunării, după procurarea prealabilă a comitetului competent pentru informare.

VIII TEXTUL DEFINITIV

Articolul 218

Textul definitiv al actului, atunci când este prevăzută obligaţia de stabilire a textului definitiv,  va fi stabilit de Comitetul pentru Reglementări.

Articolul 219

Textul  definitiv al actului se publică în "Buletinul oficial al Provinciei Autonome Voivodina".

IX ORIGINALUL ŞI PUBLICAREA ACTELOR ADUNĂRII

Articolul 220

Originalul actului pe care îl adoptă Adunarea este semnat de preşedintele Adunării, aplicându-se pe el sigiliul  Adunării.  

Drept text original se consideră textul actului adoptat în şedinţa Adunării.

Originalul actului Adunării se păstrează în Adunare.

Secretarul general al Adunării se îngrijeşte de alcătuirea originalelor, aplicarea sigiliului, păstrarea şi evidenţa lor.

Articolul 221

Actul adoptat de Adunare se publică în "Buletinul oficial al Provinciei Autonome Voivodina".

Concluziile Adunării şi ale organismelor de lucru precum şi alte acte ale organismelor de lucru se publică atunci aceasta este prevăzut în actele respective.

Interpretarea autentică se publică în "Buletinul oficial al Provinciei Autonome Voivodina".

Secretarul Adunării se îngrijeşte de publicarea actelor prevăzute la alineatele 1, 2 şi 3.

Secretarul general al Adunării, în baza originalului textului actelor prevăzute la alineatele 1, 2 şi 3, face rectificarea greşelilor în textul publicat al actelor.

X COOPERAREA ADUNĂRII

Articolul 222

Adunarea cooperează cu Adunarea Naţională a Republicii Serbia şi cu  adunările unităţilor autoguvernării locale.

Cooperarea se realizează prin schimbul de experienţă, înfiinţarea organismelor comune, întreprinderea de activităţi comune, conformarea atitudinilor, schimbului  de programe,  materiale documentare şi  informative, organizarea de şedinţe comune  şi schimbul de  delegaţii.

Articolul 223

Adunarea cooperează cu comunităţile teritoriale corespunzătoare ale altor ţări în vederea stabilirii, păstrării şi dezvoltării relaţiilor de bună vecinătate, în conformitate cu Statutul.

Adunarea cooperează cu organismele reprezentative ale altor state şi regiuni:

- prin participarea delegaţiilor Adunării la lucrările asociaţiilor regiunilor europene,
- prin trimiterea delegaţiei Adunării, a preşedintelui şi vicepreşedintelui Adunării sau a anumitor deputaţi în vizite la organismele reprezentative ale altor ţări şi regiuni şi prin primirea delegaţiilor organismelor reprezentative ale altor ţări şi regiuni,
- prin demararea şi participarea la proiecte comune cu organismele reprezentative ale altor regiuni, adunările parlamentare şi organizaţiile internaţionale;
- prin schimbul de informaţii, al altor materiale şi publicaţii, precum şi prin alte forme de cooperare cu organismele reprezentative ale altor ţări şi regiuni.

Hotărârea privind nevoia de trimitere a delegaţiei Adunării, a preşedintelui şi vicepreşedintelui Adunării sau a anumitor deputaţi în vizite în alte ţări şi regiuni, componenţa delegaţiei, obiectivele şi sarcinile delegaţiei Adunării, le stabileşte comitetul competent al Adunării.

Formele de cooperare şi procedura cu prilejul încheierii acordului, se reglementează mai detaliat printr-un act aparte.

Articolul 224

În Adunare se pot înfiinţa grupuri de deputaţi ale prieteniei pentru avansarea releţiilor de cooperare cu organismele reprezentative ale unor regiuni, pe principiul benevol.

Cu prilejul înfiinţării grupurilor de deputaţi ale prieteniei se porneşte de la interesele exprimate reciproc pentru realizarea şi dezvoltarea cooperării dintre parlamente.

Comitetul competent pentru integrări europene şi cooperarea interregională desemnează preşedintele şi membrii grupului de deputaţi al prieteniei.

Hotărârea privind schimbul de vizite cu grupurile prieteniei ale organismelor reprezentative ale altor regiuni, grupurile de prietenie le adoptă în coordonare şi cu avizul comitetului competent pentru integrări europene şi cooperarea interregională.

În cazul în care comitetului competent pentru integrări europene şi cooperarea interregională nu are posibilitatea să desemneze preşedintele şi membrii grupului prieteniei sau să avizeze hotărârea privind schimbul de vizite cu grupurile prieteniei ale organismelor reprezentative ale altor regiuni, cu privire la problemele respective hotărârea o emite preşedintele Adunării.

Articolul 225

Deputaţii în Adunare se pot organiza în anumite grupe neformale cu scopul promovării drepturilor anumitor grupări şi conştientizării cu privire la rolul acestora în societate, precum şi promovării anumitor valori sociale.

XI ACTIVITATATEA ADUNĂRII ÎN CAZ DE RĂZBOI  SAU STARE EXCEPŢIONALĂ

Articolul 226

Dipoziţiile prezentului regulament se aplică în activitatea Adunării în caz de război sau stare excepţională, întrucât  prin prezentul regulament, alte reglementări şi acte generale ale Adunării nu este stabilit altfel.

Articolul 227

În caz de război sau stare excepţională, preşedintele Adunării:

- stabileşte timpul şi locul ţinerii şedinţelor Adunării,
- stabileşte modul de convocare a deputaţilor la şedinţe, precum şi modul şi termenele de trimitere a materialului pentru şedinţe,
- poate ordona încetarea trimiterii proiectelor de hotărâri şi acte generale şi a altor materiale redacţiilor mijloacelor de informare publică ai căror ziarişti sunt acreditaţi  la Adunare, până ce Adunarea nu  decide altfel asupra acestui fapt,
- poate stabili un mod special de alcătuire, redactare şi păstrare a procesului verbal şi stenogramelor de la şedinţele Adunării şi ale comitetelor,
- decide asupra modului de activitate şi efectuare a sarcinilor Serviciului Adunării.

Articolul 228

În condiţii de război sau stare excepţională, nu se aplică  dispoziţiile prezentului regulament referitoare la cvorumul necesar pentru ţinerea şedinţelor Adunării şi ale comitetelor.  Şedinţele Adunării şi ale comitetelor se ţin  cu deputaţii prezenţi la şedinţă, iar hotărârile se adoptă cu majoritatea de voturi ale deputaţilor prezenţi la şedinţa Adunării, respectiv  şedinţa comitetului.

Articolul 229

În caz de război sau stare excepţională, proiectele de hotărâri şi acte generale  pe care trebuie să le examineze Adunarea, pot fi propuse spre examinare şi hotărâre  fără examinarea prealabilă în cadrul comitetelor competente, întrucât Adunarea hotărăşte astfel.

Guvernul provincial îşi dă părerea asupra acestor acte în mod direct  în şedinţa Adunării.

Articolul 230

În caz de război sau stare excepţională,  deputaţii sunt obligaţi să-l anunţe pe secetarul general al Adunării, imediat şi în modul cel mai adcvat, asupra fiecărei schimbări a adresei domiciliului sau reşedinţei.

XII SERVICIUL ADUNĂRII

Articolul 231

Serviciul Adunării efectuează activităţi de specialitate şi alte activităţi pentru nevoile Adunării, comitetelor, deputaţilor şi ale cluburilor de deputaţi.

Organizarea, sarcinile şi activitatea Serviciului Adunării se reglementează printr-o hotărâre specială.

Articolul 232

Activităţile de asigurare internă şi păstrare a ordinii în edificiul şi birourile Adunării sunt efectuate de direcţia competentă pentru activităţi generale şi comune ale organelor provinciale, cu avizul secretarului general.

XIII DISPOZIŢII TRANZITORII ŞI FINALE

Articolul 233

Prin intrarea în vigoare a prezentului regulament se abrogă Regulamentul Adunării Provinciei Autonome Voivodina ("Buletinul oficial al P.A.V.", nr.: 11/10, 43/13 şi 46/13 – text definitiv).

Comitetele stabilite prin Regulamentul Adunării P.A. Voivodina ("Buletinul oficial al P.A.V.", numărul 11/10) care a intrat în vigoare pe data de 26 iunie 2010, îşi continuă activitatea în conformitate cu sfera de atribuţii de până în prezent, până la constituirea Adunării într-o nouă componenţă.

Comitetul pentru Egalitatea Naţională în Drepturi se va constitui după intrarea în vigoare a prezentului regulament.

Prin constituirea Comitetului pentru Egalitatea Naţională în Drepturi îşi încetează activitatea Comitetul pentru Relaţii Interetnice.

Articolul 238

Prezentul regulament intră în vigoare a opta zi de la data publicării în "Buletinul oficial  al Provinciei Autonome Voivodina".

ADUNAREA PROVINCIEI AUTONOME VOIVODINA

Novi Sad, 23 septembrie 2014

PREŞEDINTELE
ADUNĂRII P.A. VOIVODINA

s.s. Pásztor István
(Pásztor István, s.k.)