Istoricul Palatului Banovina
Palatul Băniei, complexul de azi al Guvernului Provincial şi al Adunării P.A.Voivodina, a fost sediul administrativ al Băniei şi al banului Băniei Dunărene în perioada 1939 – 1941, dat fiind că între cele două războaie, mai exact din 3 octombrie 1929, Regatul Iugoslavia a fost împărţit în 9 bănii, şi anume: Savska, Primorska, Dravska, Drinska, Zetska, Moravska, Vardarska, Vrbaška şi Dunavska.
Bănia Dunăreană /Dunavska/ a cuprins teritoriul regiunilor Baranja, Banat, Bačka, Srem, Šumadija şi Stig. Castelul banului, astăzi edificiul Adunării P.A. Voivodina, a fost reşedinţa banului Băniei Dunărene. Regele (mai târziu regenţa), a ales banii prin decret, în exclusivitate din rândul "oamenilor de încredere" care în numele regelui, au trebuit să exercite pe teritoriul care le-a fost încredinţat, cea mai înaltă politică şi conducere administrativă. S-a întâmplat însă ca numai ultimii trei, din totalul de unsprezece bani ai Băniei Dunărene, să se bucure de comoditatea complexului, construit aproape un deceniu după proiectul arhitectului Dragiša Brašovan.
După ocupaţia Regatului Iugoslavia, Palatul Băniei a devenit centrul Conducerii Militare şi al Jandarmeriei.
După Cel de-al Doilea Război Mondial şi până la mijlocul anilor cincizeci, în încăperile reprezentative ale "Castelului banului", pe lângă sediul Adunării Naţionale a Voivodinei, proclamate prin Constituţia Republicii Federative Populare Iugoslavia din 31 ianuarie 1946, şi-a avut sediul şi Căminul API, unde s-au desfăşurat diferite manifestări culturale.
Titluri răsunătoare de ban au purtat:
Inginerul Daka Popović
(1929-1930)
|
Radosav Dunjić
(1930)
|
Generalul Svetomir Lj. Matić
(1930-1931)
|
Milan Nikolić
(1931-1933)
|
Dobrica Matković
(1933-1935)
|
Milojko Vasović
(1935)
|
Svetislav Paunović
(1935-1936)
|
Svetislav Rajić
(1936-1939)
|
dr. Jovan I. Radivojević
(1939-1940)
|
dr. Branko Kijurina
(1940-1941)
|
dr. Milorad Vlaškalin
(1941)
|
În timpul Celui de-al Doilea Război Mondial, Palatul Băniei a fost centrul Conducerii militare maghiare pentru Bačka în frunte cu generalul Bela Novaković. După eliberare şi până la mijlocul anilor cincizeci, aici, pe lângă guvern şi adunare a fost şi Căminul API, unde au avut loc diferite manifestări culturale. După terminarea Celui de-al Doilea Război Mondial, preşedinţi ai Adunării Provinciei Autonome Voivodina au fost:
Aleksandar Šević
(1945-1946)
|
Mateja Matejić
(1946-1947)
|
dr. Ivan Melvinger
(1946-1947)
|
Đorđe Marinković
(1946-1947)
|
dr Jovan Doroški
(1947-1948)
|
Đurica Jojkić
(1947-1948, 1948-1950)
|
Isa Jovanović
(1947-1948)
|
Petar Milovanović
(1950-1951)
|
Danilo Kekić
(1951-1953)
|
Luka Mrkšić
(1953-1958)
|
Stevan Doronjski
(1953-1958, 1958-1963)
|
Radovan Vlajković
(1963-1967)
|
Ilija Rajačić
(1967-1969, 1969-1973)
|
Sreta Kovačević
(1973)
|
Vilmoš Molnar
(1974-1978, 1978-1982)
|
Đorđe Stojšić
(1982-1983)
|
István Rajcsán
(1983-1984)
|
Dobrivoj Radić
(1984-1985, 1986-1987, 1987-1988)
|
Rudi Sova
(1985-1986)
|
Živan Marelj
(1988-1989)
|
Janoš Šreder ad.interim.
(1989)
|
Branko Kljajić
(1989-1991)
|
Adam Bokroš Verona
(1989-1991)
|
Damnjan Radenković
(1991-1992)
|
Svetislav Krstić
(1992-1993)
|
Milutin Stojković
(1993-1997)
|
Živorad Smiljanić
(1997-2000)
|
Nenad Čanak
(2000-2004)
|
Bojan Kostreš
(2004-2008)
|
Egereši Šandor
(2008-2012)
|
Pásztor István
(2012-2023)
|